Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 29/2. (2009)
Cultură spirituală
324 Ma risi a XXIX spus cä rudenia reprezintä pentru antropologie ceea ce logica reprezintä pentru filosofie, iar nudul pentru artá. Relatiile de rudenie au fost studiate mai mult de cätre antropologie decät de istorie, cu toate acestea cercetärile istorice asupra familiei au inläturat multe dintre cli§eele antropologiei asupra evolutiei rudeniei. Cercetarea istoricä a familiei a contribuit foarte mult la nuantarea schemelor generalizante §i de tipar evolutionist propuse de sociologia clasicä. Intr-adevär, unele cercetäri au arätat, contrar curentului evolutionist, cä §i in societatea industrial, chiar §i in mediul urban, familia extinsä §i rudenia nu numai cä nu au dispärut, dar pot sä imbrace forme pe care le-au avut in societatea arhaicä/traditionalä. Etnografii, pe urmele sociologilor §i istoricilor, au studiat obiceiurile de inmormäntare in legäturä cu structurile de rudenie, dar mai putin in legäturä cu cele comunitare. Adesea moartea a fost cercetatä doar in cadrul familiei mai putin in cadrul comunitar, al vecinätätii §i al satului. in epoca modernä, incepänd din secolul al XIX-lea, dupä opinia lui Philippe Ariés, asistäm in Occident la reprimarea mortii in cadrul societätii, la izolarea ei in cadrul familiei sau chiar in plan individual, la evolutia interpretärii mortii de la о problemä colectivä la una individual, la о individualizare а experientei mortii.4 Georg Weber considerä cä in societatea modernä nu mai existä tiparul colectiv de prelucrare a problemei mortii, riturile de doliu §i de inmormäntare, care empiric sunt acelea§i ca in vechime, nu-§i mai pot indeplini functiile sociale traditionale deoarece "recursui la un univers simbolic nu mai are forta de legitimare."5 ín Occident, in secolul al XVIII-lea apare un „nou Stil de a muri: retragerea afectivä in intimitatea familiei", astfei moartea este strämutatä in cercul familiei.6 Schimbarea aceasta va fi resimtitä in mediile populare occidentale abia in secolul al XIX-lea.7 ín räsäritul Europei dinamica este diferitä de Occident. ín Romania nu putem vorbi de о izolare a mortii in familie cel putin pänä in a doua jumätate a secolului XX, cänd tiparul colectiv de interpretare a mortii este incä in uz, moartea nu este doar о problemä privatä a familiei, ci о problemä a intregii comunitätii. Moartea este о crizä existentialä pentru individ, familie, neam dar §i pentru societatea din care face parte individui, un dezechilibru care trebuie reglat prin mecanismele rituale detinute de solidaritatea grupului sau grupurilor din care face parte individui. Niciodatä 4 Georg Weber, Reprimarea mortii - о caracteristicä structurali a modemitätii ? Aspecte din perspectiva teoriei sistemelor §i a sociobgiei cunoa^terii in Discursuri despre moarte in Transilvania secolelor XVI - XX, Editura Casa Cärtii de Stiintä, Cluj-Napoca, 2006, p.127 5 Ibidem, p.139-140 й Pierre Chaunu, Civilizatia Europei in secolul luminilor, Editura Meridiane, Bucurejti, 1986, vol.I, p.226 7 Ibidem, p.228
