Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 29/2. (2009)
Cultură spirituală
260 Marisia XXIX punea in apä clopotul de la bisericä, care putea fi substituit cu о cruce din cimitir, un farpe ucis sau о icoanä.6 In folclorul nostru, provoarea ploii prin rituri in care era pus sä actioneze un §arpe ucis este mai räspänditä, fiind atestatä la finele veacului trecut prin Moldova7 §i pe Valea Jiului in forme aproape identice cu cele practicate in spatiul investigat de cätre noi. Uciderea §arpelui in riturile de producere a ploii a fost atestatä §i la alte popoare. In Nordul Australien vräjitorul puné un §arpe, il värä de viu in apä §i, dupä ce l-а tinut mult timp infundat, il omoarä §i lasä la mal.8 In contextui riturilor de provocare a ploii ne-а §ocat ingroparea unei pápuái ceremóniáié de secetä, ritual dispärut, dar care mai persistä in memoria femeilor värstnice, in sate de pe Valea Vi§eului §i Valea Maréi. Este important de subliniat faptul cä päpu$a era confectionatä din cärpe, dar $i din pämänt, ceea ce ne aminte$te de caloian. Confectionarea päpu§ii urmeazä prescriptii indätinate, care variazä de la о localitate la alta. La Leordina, päpuja de secetä era fäcutä numai de „fete bäträne", iar la Vi§eu de Jos, numai de cätre „cocoane curate de $epte ai", ceea ce tine de aceea§i functie agrarä a femeii dar §i de castitate. Suscitä о importantä aparte pentru cercetätor ritualul ingropärii päpujii rituale in albia räului care diferä de la о localitate la alta. La Leordina, päpu§a era condusä la apä de nouä sau treisprezece fete. La Desecti, päpu$a era dusä la malul apei de §apte väduve, „c-a§éi dat s-о ducä §epte väduve." Väduvele, in numär de §apte sau nouä, sunt implicate in mai multe vräjuri §i traditii folclorice, unele increjtinate cum este ruga celor nouä väduve. Ritualul capätä importantä §i prin cäntecele ceremóniáié care insoteau actul ingropärii päpu§ii de secetä, dar pe care perfomerele noastre nu $i le amintesc §i care aveau drept scop provocarea ploii. „Cänd o-ngropau acolo, cäntau sä deie Dumnezo ploaie §i sä facä roadä." (Vi§eu de Jos). La Dese§ti, ca urmare a procesului de incre§tinare, ingroparea päpu§ii era insotite de rugäciuni. Lipsa textelor ne ingreuneazä elucidarea existentei §i in acest spatiu a obiceiului Caloianului. Consideräm cä este vorba de un alt ritual de secetä, dar care prezintä izbitoare similitudini cu caloianul. Cu sigurantä noi investigatii de térén ar putea aduce mai multä luminä in lämurirea acestui interesant ritual. Trebuie sä subliniem cä obiceiul confectionärii unei päpu§i, care inchipuie о muiere, care este inmormäntatä sau aruncatä in apä, este 6 Elena Florian, $arpele in credinfele §i practicile magice din Chioar in Buletinul $tiintific al Socielätii studen(ilor in etnografie $i folclor, volumul II, Baia Mare, 1982, p. 168 7 Adrian Fochi, op.cit., p.257 8 James G.Frazer, Creanga de aur, volumul I, Editura Minerva, Bucure§ti, 1980, p.153
