Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 29/2. (2009)
Cultură spirituală
Etnograße 251 ei lumea de dinainte (vremea bunicilor, a sträbunicilor) este transmisä (pästratä) doar prin aceste texte scrise: pe calea literaturii, a fictiunii a§adar. De aceea citirea §i interpretarea acestor texte se face foarte asemänätor cu ceea a textelor literale,5 dar intrebärile legate de relatia textelor cu realitatea se puné altfel decit in cauza acestora. Cu toate acestea trebuie subliniat faptul cä citirea §i interpretarea acestor texte populare/cotidiene scrise este determinata de cultura localä. Cercetärile etnografice §i cele antropologice au demonstrat de mai multe ori cä socializarea in cultura popularä inseamnä interiorizarea acelor strategii de viatä, strategii de interpretare care inseamnä orientarea in lume, pänä la urmä modul de a percepe (de a vedea6) lucrurile (vezi: NEISSER 1976.). Ceva asemänätor zice §i Gadamer, care in legäturä cu textul literar subliniazä in ränduri repetate cä percepem operele literare intr-un context ce se nume§te traditie literarä adicä identificarea unor texte ca literaturä este dependentä de cultura noasträ in care ne-am socializat7. §i incä ceva: interpretarea este proiectia asupra prezentului a momentelor pästrärii §i a uitärii, §i de fapt asta inseamnä cultura. Interpretarea se realizeazä in prezent, §i se referä la prezent, dar este construitä din fragmentele trecutului canonizat. Deoarece cultura nu existä färä canon (GADAMER 1994. 75.) ín aceastä relatie a culturii (insemnänd §i interpretarea) §i traditiei putem recunoa§te palimpsestul8 dintre trecut §i prezent: prezentul (cultura) se realizeazä din fragmentele trecutului canonizat (traditie)(vezi: VARADI, file) Rämänänd la spusele lui Agnes Váradi: „capacitatea de conservare a scrisului, capacitatea de dialog a textelor nu inseamnä in sine §i capacitatea de a crea traditie, pentru cä traditia se realizeazä doar in momentul intelegeri [...]. Astfel traditia este interpretarea in prezent a freagmentelor trecutului. Färä intelegere traditia ca atare [...] nu existä. Sunt fragmente de texte färä sens, a§teptänd sä fie descifrate, §i numai datoritä interpretului pot deveni un fel de traditie. Actul interpretäri, interiorizäri este realizat de cätre interpretul care bazändu-se pe codurile fundamentale ale epoci sale poate, §i vrea sä explice textele pästrate pe calea scrisului, realizänd astfei о interpretarea a taditiei. Nu existä Traditie, dar pentru subiectul interpret existä traditii, in care fragmentele trecutului sunt prezente sub forma 5 Aceasta inseamnä cä interpretarea este eminentä. (GADAMER 2002. 231.) 6 Legat de problematica väzului interpretat ca un fel de citire, vezi: MANGUEL 1998. 7 Vezi §i definitia asupra culturii a lui Williams. Legat de aceasta autorul scrie cä aceste de fiecare datä este idealä din punctui de vedere a unui grup (päturä socialä) anume (WILLIAMS 2002. 338.). 8 Teória literaturii interference textelor apartinánd prezentului §i tercutului descrie cu notiunea de palimpsest. Initial palimpsestul era denumirea acelor pergamente sau papirus de pe care s-а §ters sau s-a ras scrierea initialä pentru a se putea utiliza din nou, §i pe care se mai väd urmele vechiului text (vezi DEX on-line) In sens figurat reprezintä modul de dialogare a textelor: intertextualitatea.
