Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 29/2. (2009)
Cultură spirituală
233 Etnografie Fiind tot mai putini sa§i in satele din jurul Reghinului (multi au plecat in Germania sau Austria, cei räma§i sunt bäträni), nu se mai practica nici un obicei vechi. Astäzi mai träiesc la Uila patru sa§i: Botscher Georg (87 ani), Moser Mihai (88 ani), Kessel Mihai (60 ani) §i Moser Gheorghe (61 ani). Botscher Georg i§i aminte§te cä inainte de räzboi pu§cau coco§ul cu sägeatä de lemn, iar cine-1 nimerea plätea 5 litri de vin. Membrii fanfaréi pu§cau cu arme de vänätoare, tinteau mai multi coco§i pe care, dupä ce-i omorau, ii vindeau celor care voiau sä-i cumpere. Moser Gheorghe ne relateazä cä se organize un comitet format din starostea tinerilor (un bärbat cäsätorit), cel mai bátrán fecior §i cél mai tanár, care, impreunä cu toti ceilalti tineri din sat, se adunau la casa parohialä, in mijlocul satului. Aeolo se aduna toatä lumea din sat, dupä ora 13 §i de acolo porneau cu alai §i muzicá la groapa de lángá cimitir sau pe terenul de fotbal din partea de sus a satului, unde se desfä§ura intrecerea. Cél care reu§ea sä omoare coco§ul era considerat cä§tigätor §i trebuia sä dea de bäut celorlalti vin. Seara se organiza petrecere, bal. De la Kassel Mihai am aflat cä a participat de multe ori la pu§catul coco§lui, ca vänätor pänä in anul 1985, dupä care acest obicei nu s-а mai practicat. Vänätorii din sat se organizau, cumpärau coco§ul din sat, cumpärau cartu§e - cu trei lei bucata - care cäte voiau, §i trägeau de cäte ori voiau. Cel la care doar säreau ni§te репе, plätea trei cupe de vin (trei litri), iar cel care-1 omora platea "о §erie de vin" (10 litri). Unii i§i invitau prietenii de pe sate, din satele invecinate. Dupä terminarea intrecerii, se organiza petrecerea la casa parohialä sau la cantina GOSTAT-ului, cu mäncare, bauturä, muzicä §i dans. Femeile pregäteau tocanita cu sós, din carne de coco§, dar §i de porc, salatä de cartofi, iar vänätorii aduceau vinul. Muzicantii din sat, tigani, cäntau. Se dansa vals, "lenlär", tango, polca. Ie§irea sätenilor pe camp, de regulä pe un deal, in vederea pu§cärii coco§ului, se poate interpreta in legaturä cu traditia de a invoca primavara un nou an bun. Se face de fapt о chemare a primäverii - anotimp al reinvierii naturii, "obicei näscut din teama omului cä nu se va mai intoarce acest anotimp mult a§teptat §i din credinta cä poate fi gräbitä venirea lui" - a§a cum aräta I.Mu§lea ("Noi contributii la obiceiul junilor bra§oveni" in A.M.E.T., Cluj, 1966, pag.225-248), scriind despre junii bra§oveni care in toatä säptämäna luminatä urcä pe deal §i petrec la iarbä verde, aruncänd buzduganul spre inaltul cerului. Zgomotele, impu§cäturile in spetä, au §i menirea de a alunga spiritele rele, demonii care ar putea cauza daune recoltelor, animalelor §i chiar oamenilor.
