Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 29/2. (2009)
Cultură materială
18 Mari si a XXIX loan,26 motiveazä aceastä forma prin „faptul cä biserica fiind mai micä, dintre ce, de pe afarä pot privi mai multi §i asculta slujba la fel §i lafemei. De altecum §i cei de afarä пи sunt bärbati, ci pätrund din pronaos in naos, iar femeile räman in afara bisericii, mai ales la praznicile mari". Pe längä forma се о prezintä cele douä inträri, remarcabilä este decoratia lor sculpturalä. La intrarea de pe latura sudicä a pronaosului (pl. VIII. 1,2) montantii cuprind in partea inferioarä rozete in cäte 4 §i 6 petale, iar in partea superioarä pomul vietii, marginile acestora fiind märginite de chenare ce cuprind forme geometrice, specifice artei populare romäne§ti: romburi, cercuri, dinte de lup. In schimb, ancad ramentul inträrii in naos este mai simplu decorat, continänd rozete cu spite, chenare profilate, al cäror camp a fost ales de me§ter pentru säparea inscriptiei mai sus amintite (pl. IX. 1,2). Rämänänd la decoratiile sculpturale, remarcám prestolul din altar, cioplit dintr-un singur trunchi, decorat cu motive geometrice (fig. 10. a), precum romburi, linii in zigzag, triunghiuri, amintind de cel de la biserica de lemn din Bernadea, aflatä in apropriere. Remarcabile sunt §i sfe§nicele realizate in lemn, ce contin decoratii tot in motive caracteristice artei populare. De-а lungul timpului, biserica a avut parte de mai multe interventii, reparatii, uneori extinderi, conferindu-i-se diferite forme, indeosebi la acoperi§, dar cu pästrarea planimetriei initial concepute. Cele mai vechi reprezentäri cunoscute ale bisericii sunt douä fotografii din anul 1938 (pl. X. 1; XI), fäcute probabil cu ocazia unor särbätori, datarea fiind trecutä pe versoul unei imagini. Din aceste fotografii deducem cä la acea data biserica avea un acoperi§ unic, ce acoperea atät edificiul istoric, cät §i prispa de pe latura sudicä, existenta absidei altarului nefiind subliniatä de о altä forma de acoperire aparte. Spre capätul de sud-vest al bisericii, la о micä distantä se afla clopotnita, a cärei forma este aidoma clopotnitelor existente la alte biserici, avänd un plan pätrat, pe douä niveluri, cel inferior fiind inchis cu scänduri, spre est afländu-se §i intrarea, pe cänd nivelul superior prezintä deschideri pe toate laturile. Cänd a fost biserica extinsä cu prispa de pe latura sudicä nu se §tie, cert este faptul cä, initial aceasta nu a avut acest spatiu, fapt demonstrat de existenta independentä a consolelor la toate colturile. De asemenea, biserica nu a avut turn deasupra pronaosului intrucät naosul, cät §i pronaosul, de la inceput au fost acoperite cu о boltä unicä semicilindricä. Nu este exclus ca prispa sä fi fost realizatä odatä cu reconstruirea din anul 1751. Insä, in anul 1938 biserica prezenta degradäri, indeosebi la acoperi§ §i invelitoare, 26 Manuscrisul, cät §i alte documente §i informari deminute, mi-au fost date de preotul bisericii, pärintele Gäinar Gligor-Ovidiu, cäruia ii aduc mulfumiri §i pe aceastä cale. Arhiva Parohiei ortodoxé din Cu§telnic. Identificarea autorului manuscrisului am obfinut-o prin compararea scrisului cu cel din unele adrese ale preotului aflate in aceea§i arhiva.
