Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 29/2. (2009)
Cultură materială
160 Marisia XXIX lui lana §i Dima.4 Numele localitätii are la origine antroponimul Päu§ §i termenul mägla§i, denumire data unei categorii de slujba§i ai salinelor de la Ocnele Mari. Denominatia Maglói are la origine termenul magla ( bolovan de sare,grämadä de sare).5 01áne§ti, satui care a dat numele renumitei statiuni, este atestat documentar pentru prima data la 19 iulie 1957, cánd voievodul Radu de la Afumati dá un hrisov prin care intäre§te jupänului Goran spätar §i fratelui säu Albul párti de mo§ie in Iarosláve§ti §i 01ane§ti.6 Statiunea este situatä intr-o zonä geograficä pitoreascä, la contactui versantilor sudici ai muntilor Cäpätänii, intr-o vale de mare frumusete, loc bine impädurit, lipsit de surse poluante. Majoritatea a§ezarilor situate pe valea räului 01áne§ti au fost sate mo§nene§ti. Ele au constituit о zona dens populatä, numärul familiilor, in medie, pe sat, fiind superior celui corespunzätor judetului Välcea. In perioada avutä in discutie, locuitorii se ocupau, in primul ränd, cu pomicultura, cre§terea animalelor (activitate cu pondere datoritä suprafetelor mari de terenuri destinate producerii furajelor naturale §i a pa§unatului), cultura cerealelor ( in special a porumbului)7, precum §i cu practicarea unor me§te§uguri: dulgheritul, väräritul, rotäritul, oläritul, fieräritul. Vlade§tiul a fost, dupä Horezu, cel mai important centru de olari din Välcea. Aproape in fiecare gospodärie exista un cuptor pentru ars oale, ceea ce dovede§te cä acest me§te§ug s-а practicat pe scarä largä in trecut. La Vläde§ti se produceau atät vase smältuite, cät §i nesmältuite ,care satisfäceau necesitätile zilnice ale gospodäriilor satelor din imprejurimi. Olarii din Vläde§ti aveau о piatä de desfacere permanente aproape,cea din Rämnicu Välcea. Totu§i, in anumite perioade ale anului, porneau spre Cälimäne§ti, Bäbeni sau inspre Lotru. Conform unei statistici din 1910, pe valea räului 01äne§ti, se aflau 19 mori, care apartineau mänästirilor §i mo§nenilor.8 Satele cercetate sunt a§ezate in regiunea deluroasä,pe dreapta §i stänga räului Oläne^ti. Päu§e§tiul este о a§ezare de tip adunat, iar satele apartinätoare sunt a§ezate de-а lungul drumului. Vläde§tiul §i 01äne§tiul sunt tot a§ezäri de tip adunat; unele sate din 01äne§ti, cum ar fi 1 ***, Documente privind istoria Romäniei. B. Tara Romäneascä. Veacul al XVU-lea, voll (1601-1610), Bucurejti, Ed.Academiei, 1951, doc.nr.239, p.254 5 Eugen Petrescu, judetul Välcea-615 ani de atestare documentarä(1392-2007), Ed.Fortuna, Rämnicu Välcea, 2007, p.100 6 Ion Al. Popescu, Nicolae Gorgan, Bäile Olänefti-file de istorie, Bucurejti, 1996, p.38 7 C. Alessandrescu, Dictionar geografic al Judetului Välcea, Bucure§ti, 1893, p.77-81 8 Nicolae Georgescu, Marcel Stoian, Date statistice despre morde din judetul Välcea la Inceputul secolului al XX- lea, in Studii Välcene, serie nouä, I (VIII),2003, p.254
