Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 29/2. (2009)
Cultură materială
fiiele cärtilor biserice§ti. A doua insemnare nu prezintä zugravii scenelor pietate, ci doar cheltuitorii acestora. Biserica de lemn cu hramul „St. Nicolae" face parte dintr-o categorie planimetricä mai deosebitä, semnificativä atät prin originile sale mai indepärtate, cät §i ca unitate in spatiul romänesc, atät in Transilvania, cät §i in Moldova, unde este mai freeventä. Biserica prezintä tipul de plan in forma de „corabie", adicä о navä dreptunghiularä, avänd in partea räsäriteanä о absidä poligonalä, decro§atä, in cinci laturi, iar in partea apuseanä pronaosul, incheiat poligonal, nedecro§at, in trei laturi. Aceastä forma de plan о mai intälnim la alte biserici de lemn din judetul Mure§ §i anume: biserica „Sf. Arhangheli Mihail §i Gavril" din Bäita, biserica „Sf. loan Botezätorul" din Porumbeni, biserica „ínaltarea Domnului" din Säcalu de Pädure. Tot in aceea§i forma de plan, doar cä absida altarului nu este decro§atä, mai apare la biserica „Sf.Arhangheli Mihail §i Gavril" din Mura Micä §i biserica „Sf.Arhangheli" din Petelea. Grupul de biserici, la care apartine §i biserica din Cu§telnic, prezintä forme vechi ale arhitecturii populare in lemn, preluate incä in prima parte a secolului al XVIII-lea cänd, in 1733, la Cizer, Horia Ursu ridicä о splendidä bisericä.17 Potrivit tipologiei referitoare la Transilvania, stabilitä de Atanasie Popa, cele patru monumente mure§ene fac parte din grupa V, pozitia d.18 Potrivit lui Radu Creteanu, pentru bisericile din Muntenia, acestea pot fi incluse intre cele de forma II. g.19 Pe un plan care ar imbräti§a intreaga creatie in domeniul constructiilor de lemn, dupä Virgil Vätä§ianu clädirile mure§ene se pot inscrie in tipul II. b.4.20 ín lucrarea dedicatä bisericilor de lemn din judetul Mure§, luänd in considerare formele tipologice ale bisericilor, cele patru monumente, enuntate mai sus, le-am cuprins in tipul VI.21 La solicitarea preotului bisericii „Sf. Nicolae", Gäinar Gligor-Ovidiu, am elaborat documentatia tehnicä de arhitecturä in vederea realizärii unor lucräri de reparatii la bisericä, indeosebi la acoperi§, cu care ocazie am intoemit §i releveul edificiului (pl. III. 1,2,3,4), oferind date concrete privitoare la aceasta.22 Dimensiunile bisericii sunt destul de modeste (pl. IV. 1,2), in intregimea ei avänd о lungime de 12,64 m §i о lätime de 4,68 m la navä §i de 3,66 m la altar. De formä dreptunghiularä, nava are о lungime de 7,87 m, la _____________________________________Etnograße_________________________________ 17 Ioana Cristache-Panait, Cu privire la bisericile de lemn ale Sälajului, in Monumente istorice bisericeqti din Eparhia Oradiei. Judetele Bihor, Sälaj §i Satu Mare, Bisericile de lemn, Oradea, 1978, p.300. 18 Atanasie Popa, Caracteristicile stilistice ale bisericilor de lemn din Transilvania, in ActaMN, X, 1973, p.707. 19 Radu Creteanu, Bisericile din Muntenia,Bucurejti, Ed. Meridiane, 1988, p.11-12. 20 Virgil Vätä§ianu, Contributie la studiul tipologiei bisericilor de lemn in Turtle Romane, in AII, III, 1960, p.31, fig.2. 21 loan Eugen Man, op. cit., p.236-268. 22 Proiect nr. 15/2008 intoemit de PF. MAN IOAN EUGEN, colaborator arh. Raus Adriana.
