Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 29/2. (2009)
Cultură materială
Etnografie UN VALOROS MONUMENT DE ARTÄ POPULARÄ ROMÄNEASCÄ. BISERICA ORTODOXA DE LEMN „SF. NICOLAE" DIN CU§TELNIC, JUDETUL MURE§ loan Eugen MAN Localitatea Cu§telnic se aflä situatä nu departe de municipiul Tärnäveni, de care §i apartine,1 pe drumul ce duce spre centrul de regedintä, pe malul drept al räului Tárnává Mica. Aici, in cimitirul situat pe dealul ce märgine§te la nord localitatea, cu numärul postal 159, la care ajungem pe drumul ce porne§te din strada principal!, se aflä douä biserici de lemn, märturii ale trecutului istoric §i spiritual al comunitätii románe§ti de odinioarä: biserica ortodoxa „Sf. Nicolae" §i biserica greco-catolicä (unita) „Arhanghelul Mihail".1 2 Veche localitate romäneascä, Cu§telnic 3 i§i are obar§ia documentara destul de timpurie, incá din anui 1383, cänd documentele о prezintä ca „poss. Chedeutelek", in 1403, ca „Chywdothelke", in 1412, ca „villa Chedetelke", in 1461, ca „census quinquagesimalis de Chidethelke", intärind existenta romänilor prin forma de impunere cu darea oilor visteriei regale (quinquagesima ovium), in 1478, ca „Cydewthelkc", in 1502, ca „Chwdewthelke", in 1517, ca „Chydew Thelke", „Chijdewthelke", in 1519, ca „Chydethelke", in 1540, ca „Chydetelke", in 1733, ca „Kutsitjelnik", in 1750, ca „Kucsitélnik”, in 1805, ca „Csüdötelke", in 1835, ca „Csöbdötelke”, in 1850, ca „Kustelnyik", iar in anui 1854, ca „Csüdötelke", „Cuételnic". Se pare cä denumirea de „Cu§telnic" a localitätii nu are corespondent in limba maghiarä §i cu toatä asemänarea provine de la „Cuscä", din latinescul „custodid", folosit la acele timpuri cu sensul de „loc de pazä". Prima insemnare documentara din anul 1383, de „Chedentelekne prezintä localitatea ca fiind inclusä in posesiunile domeniului Teleki.4 De fapt acest „custode" exista §i pe timpul lui §tefan cel Mare, care avea in stäpänire 1 Pänä in anul 2000 Cujtelnic era sat component al comunei Gäne§ti, cänd prin referendum locuitorii au decis sä treacä la municipiul Tärnäveni. Prin Legea nr. 25 din 10 ianuarie 2002 Cu§telnic trece la municipiul Tärnäveni, ca localitate componentä. 2 Ambele biserici au fot infäti§ate in vasta lucrare a lui loan Eugen Man, Biserici de lemn din judetul Mure$. Monumente de artä popularä romäneascä, Alba lulia, Ed. Reintregirea, 2004, p. 245-248 pentru biserica „Sf. Nicolae'' §i p. 501-502 pentru biserica „Arh. Mihail". 3 Suciu Coriolan, Dietionar istoric al localitätilor din Transilvania, Bucurejti, Ed. Academiei R.S.R., 1, 1968, p.185. 4 Csáki Dezső, Magi/arosrszág történeti földrajza a Hunyadiak korában (Geográfia istoricá a Ungariei in epoca Huniazilor), Budapest, 1913, V (Hunyadiak kora Magyarországon), p. 873. 11
