Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 29/1. (2009)

Istorie

Is torié 83 PARTICULARITÄTI ALE CENZURII PORTALE ÍN TRANSILVANIA (1918-1921) CRISTIAN SCÄICEANU Particularités de la censure postale en Transylvanie (1918-1921) Résumé L'auteur mét en discussion un probiéme qui est moins connu, le fait que Tinstauration de l'dministration postale roumaine en Transylvanie signifiait, entre autres, le contrőle de la correspondence civile, c'est a dire, la censure postale, qui présentait и ne série de particularités envers de I' Ancien Royaume. Elles étaient dues, de l'avis de Tauteur, ä Tautonomie dönt jouit la Transylvanie en 1919, quand eile était dirigée par le Conseil Dirigent. Instaurarea administratiei po§tale romane§ti ín Transilvania a ínsemnat, printre altele si controlul corespondentei civile, adica cenzúra po§talä. О serie de particularitäti diferentiazä functionarea cenzurii po§tale din Transilvania de cea din vechiul regat. Acestea se datoreazä intro-o mare mäsurä autonomiei de care se bucura Transilvania in cursul anului 1919, cänd era condusä de Consiliul Dirigent. Foarte pe scurt, aceste particularitäti constau din : 1. cenzurarea corespondentelor prin adnotäri manuale gen “ Cenzúrát”, urmate de semnätura cenzorului. Astfel de situatii au putut sä aparä in luna decembrie 1918, cänd incä nu se confectionaserä §tampilele necesare, care sä ateste, prin aplicarea lor pe corespondente, cä cenzurarea fusese fäcutä. О astfei de carte po§tala este prezentata in fig. 1 , fiind trimisä de la Borsec la Sibiu §i cenzuratä prin adnotare de mänä. In fig. 2 se prezintä о carte po§tala expediatä din Turda, in ianuarie 1919, trimisä la llva Mare. Se observä cenzurarea prin adnotare de mänä de Ia Turda §i §tampila de cenzurä aplicatä in tranzit la Cluj. Adnotärile de mänä mai pot sä aparä §i in situatia cänd anumite compartimente ale cenzurii nu aveau disponibilä, din diverse motive, §tampile de cenzurä. Astfel de situatii sunt prezentate in fig.3 si 4; cäteodatä §tampilele de cenzurä transilvänene poartä mentiunea cä cenzúra este romána, fapt explicabil §i care nu se regäse§te pe §tampilele din vechiul regat unde nu era necesarä aceastä precizare. De obicei §tampilele cu aceastä mentiune sunt folosite la Cluj (fig.5 si 6) dar §i in alte ora§e ( fig. 7) ;aparitia in textul §tampilelor de cenzurä a denumirii unor institutii publice, cu caracter politic- administrativ. Acest lucru este explicabil prin faptul cä institutiile ardelene au avut о oarecare autonomie in acea perioadä. ín fig. 8 este о scrisoare circulatä in februarie 1919 iar textul §tampilei de cenzurä este CONSILIUL DIRIGENT / Resortul armatei §i sigurantei publice / Sectia de controlä а po§telor din Sibiu. In vechiul regat centrele de cenzurä a corespondentei po§tale erau stabilite in re§edintele de judet. In Transilvania, functie de traficul po§tal, cenzúra a functionat §i in alte localitäti decät re§edintele de comitate. Astfel de localitäti sunt Vintul de Jos (fig.9) , Maro§ Ludos ( fig. 10), Päncota ( fig. 11), sau Modo§ ( fig. 12). Aceastä localitate bänäteanä a fäcut obiectul unui shimb teritorial in 1923 cänd a fost predatä iugoslavilor, impreunä cu Jasa Tomici la schimb contra Jimboliei. Dacä in vechiul regat se afirmase о tipizare о formei §tampilelor de cenzurä, in Transilvania avem о mare varietate de forme . S-а incercat §i aici о tipizare ,

Next

/
Oldalképek
Tartalom