Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 29/1. (2009)
Istorie
62 Marisia XXIX Gärzii Nationale Romane locale24. A mai participat ca delegat din cercul electoral Orä§tie, preotul Zaharia Tilicea (1856-1931) ales de Consiliul National Roman din comuna Vaidei25. Comuna Porcurea §i-a trimis ca delegat la Alba lulia pe plugarul miner Petru Popa I. Petru (1882-1966)26. Dintre membrii de drept au participat Ia Marea Adunare de la Alba lulia protopopii ortodoc§i, Vasile Dom§a (1860-1932), din Orá§tie §i loan Popovici (1861-1919) din Geoagiu27. De asemenea au mai participat protopopii grecocatolici, loan Jenea (1878-1954) §i loan Stupinean (1859 - ?) din Bobálna28. Au mai participat la Marea Adunare Nationalä de la Alba lulia, din 1 Decembrie 1918, alte cäteva mii de romäni din zona Orä§tiei. Un numär de 15.940 de persoane din 47 de localitäti apartinänd plaselor Geoagiu §i Orä§tie au semnat adeziunile Tntitulate semnificativ „Hotärärea noasträ” prin care T§i exprimau dorinta: „Voim sä firn aläturati Tmpreunä cu teritoriile romäne§ti din Ardeal, Bánat, Ungaria §i Maramurä§, la Regatul Romäniei, sub stäpänirea Majestätii Sale, Regelui Ferdinand I”29. Pentru a cinsti cum se cuvine pe cei care s-au remarcat Tn lupta pentru unitate nationalä, cu ocazia aniversärii a 10 ani de Ia Unire guvernul Romäniei a decis decorarea celor mai merituo§i dintre luptätorii nationali cu medalia Ferdinand I. Astfel la 17 noiembrie 1930, Prefectura judetului Flunedoara primea о telegramé prin care i se cerea a trimite „pänä la 20 noiembrie, direct la Pre§edintia Consiliului de Mini§tri, pentru a se putea íntocmi о lucrare istoricä, о üsté a tuturor intelectualilor, militarilor §i täranilor care, Tnainte de 1918 §i Tn decursui revolutiunii din 1918, s-au distins §i au cä§tigat merite deosebite pentru cauza nationalä a Unirii Ardealului §i Banatului cu tara marná”30. Se mai cerea §i a „indica calitatea fiecäruia pe care a ocupat-o atät Tn eventualele oficii publice cat §i Tn organizatia partidului national, fára deosebire de culoarea politica actualä”31. De asemenea se mai cerea a fi mentionati §i acei „luptätori din teritoriul Dvs care s-au distins la Viena, Tn Rusia, sau ín alte téri pentru cauza nationalä, Tn timpul arátat mai sus”32. ín aceea§i telegramä se mai solicita autoritätilor judetului Hunedoara sä facä §i „propuneri pentru decorare cu ordinul Ferdinand”33. Rand pe ränd, preturile, primäriile §i notariatele din judet Tnainteazä, cätre Prefectura, liste cuprinzänd numele personalitätilor, intelectuali, militari §i tärani care sau remarcat Tn evenimentele din anul 1918. Printre primele institutii care trimit asemenea liste este Pretura plasei Orä§tie. ín data de 20 noiembrie 1930 ea Tnainteazä trei documente cuprinzänd:- „Tablóul persoanelor care s-au distins pentru cauza nationalä, Unirea Ardealului §i Banatului cu patria marná, pentru realizarea idealului visat de veacuri etc;- Tablóul asupra voluntarilor din armata romänä servind cauza nationalä §i realizarea idealului visat de veacuri;- Tablóul asupra legionarilor din Italia, servind cauza nationalä §i realizarea idealului visat de veacuri”34. 24lbidem. 251918 la romäni, vol. VIII, p. 283. Doc. nr. 343. 26Victor I. §uiaga, op. cit., p. 61. 27Ibidem, p. 64. 23lbidem. 29 loan I. §erban, op. cit., p. 389-390. 30 Directia Judeteanä Hunedoara a Arhivelor Nationale (Tn continuare DJHAN), Fond Prefectura judetului Hunedoara, Dosar 103/1931, f. 13-14. 31 Ibidem. 32 Ibidem. 33 Ibidem. 34 Ibidem, f. 30-41.
