Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 29/1. (2009)
Istorie
58 Marisia XXIX Aurel Vlad, pre§edinte, dr. Silviu Moldovan, vicepre§edinte, dr. Octavian Zglimbea §i luliu Florea secretari. ín Consiliul National Román din Orá§tie mai intrau ca membri, reprezentanti ai intelectualilor, meseria§ilor, comerciantilor, ai Partidului socialdemocrat, täranilor §i a tinerilor studenti. ín ora§ mai activau §i un consiliu säsesc §i altul maghiar. Pentru a evita unele conflicte §i a discuta problemele comune ale ora§ului s-a constituit cäte о comisie de patru membri din partea fiecärui consiliu. indatä dupä ínfiintare Consiliul National Román din Orä§tie cere satelor, unde nu sunt Tnfiintate consilii, cä trebuie, färä amänare sä se aleagä. „ín consiliu trebuie sä fie preotii §i invätätorii. Acest consiliu are sä indemne cu vorba poporul la lini§te §i bunä ränduialä, are sä controleze cum se chivernise§te averea comunalä §i are sä aleagä garda nationalä din sat2. Se mai comunica satelor cá „nu are drept nici un consiliu sä dea jós din slujbá pe notar, pe primär, pe pretor sau alt slujba§ al statului, cu atát mai vártos pentru cá cél dat jós din slujbá cade de sub räspundere, iar räspunzätori vin cei ale§i”3. Consiliul National din Orä§tie - transmitea comunitätilor cä - dä bucuros sfat consiliilor nationale de pe sate in cazul cänd acestea au trebuintá”4. Erau somati cei care au luat bunuri de la altii sä le inapoieze in termen de 8 zile, deoarece garda militará va pleca pe sate, iar la cei ticálo§i le va da pedeapsa cuvenitá. De asemenea se mai transmitea ca fiecare primärie comunalä sä-§i cumpere un steag national romänesc. La adunarea popularä din Orä§tie au participat §i locuitorii satelor din jur. О impresie deosebitá au lásat-o frunta§ii din comuna Spini, „care au venit in frunte cu harnicul §i infläcäratul lor primär, I. Pop, in ränduri de patru sub un märet stindard”5. ín aceea§i zi s-а infiintat о Gardä Nationalä Romána de 300 soldati sub comanda vicecolonelului Titus Cernäutan. Garda are 14 ofiteri romäni §i face servicii in cere §i in ora§, dupä ce in ora§ altä gardä nu mai este. Este impresionant ceremóniáiul depunerii jurämäntului de cätre gardä. „Colonelul Titus Cernäutan, preotul militar Victor Päcurar, locotenentul Cimponeriu §i sublocotenentii A. Demian, Rädutiu, Jósán, incin§i cu mari e§arfe tricolore §i sub mérete drapele, cäntänd „De§teaptä-te románé”, „Pe-al nostru steag” §i „Tricolor”, vin din cazarmä in fruntea celor 100 erői, gardi§ti romäni!. íntre vii §i nesfär§ite apiauze ii prime§te adunarea. ín aceste aclamäri nesfär§ite sublocotenentul A. Demian, in mänä cu un falnic drapel, se ridicä §i printr-o vorbire plinä de foc insuflete§te poporul in extaz6. Urmeazä actul solemn, cänd loc. col. Cernäutan jurä intäi ofiterii, apoi gardi§tii in felul urmätor: „Eu jur atotputernicului D-zeu, cum cä intru toate voi fi cu credintä §i supunere cätre Consiliul National Román din Ungaria §i Transilvania, care este supremul for al natiunii románé din Ungaria §i Transilvania. [Con§tient] de datorintele ce ne impun vremurile istorice de azi, jur cä in toate manifestärile vietii mele voi fi fiu credincios natiunii unitare románé §i nu voi ridica mäna mea asupra fratilor mei, locuiascä pe orice fei de teritoriu politic. A§a sä-mi ajute D-zeu”7. in ziua de 8 noiembrie 1918 s-au constituit consiliul §i garda nationalä din comuna Cugir. Relatänd despre atmosfera särbätoreascä in care s-а desfä§urat solemnitatea sfintirii drapelului, ziarul „Libertatea” din Orä§tie sublinia entuziasmul poporului la vederea „impozantului steag tricolor tesut §i impodobit de fetele románé 2 Ibidem. 3 Ibidem. 4 Ibidem. 5 Ibidem, p. 163. Doc. nr. 127. 6 Ibidem. 7 Ibidem, p. 164.
