Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 29/1. (2009)
Istorie
54 Marisia XXIX säi pe care Ti deprindea cu religia §i morala, Tncercánd a le modela caracterul §i personalitatea1. Prima reuniune de féméi románé din Transilvania a fost Tnfiintatá la 1850 sub pre§edintia Mariéi Nicolau, sotia lui Dimitrie S. Nicolau, filantróp, proprietarul primei rafinárii de petrol din Transilvania, unul dintre consilierii Bra§ovului. De§i scopul initial al reuniunii a fost ajutorul pentru cre§terea fetitelor románé sárace, rámase orfane dupá revolutia din 1848-1849, prin tot ce Tntreprindea se integra Tn programul politic al mi§cárii de eliberare nationalá a románilor din Imperiul Habsburgic1 2. Dupá módéiul Reuniunii bra§ovene au fost constituite asociatii de féméi Tn peste 60 de localitáti din Transilvania §i Banat, la : Lugoj (1863), Media§ (1870), Fägära? (1876), Turda-Abrud (1884), Sibiu (1881), Arad (1884), Hunedoara (1886), Cluj (1888), Blaj (1890), Timi§oara (1891), Oradea (1908)3. Reuniunile de féméi din Transilvania s-au folosit de adunärile generale ale ASTREI pentru a-§i tine propriile adunäri, luánd parte la dezbaterea problemelor generale la ordinea zilei, la expozitii de artá populará, la spectacolele de teatru §i serbárile cámpene§ti precum §i la alte activitati organizate cu aceste prilejuri4. Direct influentate de varietatea artei populare, de о deosebitä valoare etnograficä §i esteticä, din comitatui Hunedoarei, s-а ajuns la concluzia de a se Tnfiinta о reuniune cu scopul promovärii industriei de casä romäneascä. La 8 septembrie 1886, doamnele románé din Deva au tinut о conferintä pentru discutarea necesitätii §i modalitätile Tntemeierii unei reuniuni a femeilor románé din comitatui Hunedoara. Acestea au fost: Ecaterina Dräghici, Maria Moldovan, Maria Herbay, Ecaterina Olariu, Lucretia Olariu, Elena Pop Hosszu-Longin, Elena Simiona§, Valeria Moldovan, Maria Socander, Maria Nicoarä §i doamna Costa din Arad ; domni§oarele Vilma Moldovan, Ana §ulutiu, Minerva Herbay, Letitia Papiu §i Tecla Ardelean ;domnii Alexiu Olariu §i Francisc Hosszu-Longin. Aläturi de promovarea industriei de casä romäneascä scopul era §i ajutarea fetitelor §i väduvelor románé din comitat5. A fost aleasä о comisie compusä din Ana Petco, Lucretia Olariu, Elena Pop Hosszu-Longin, Vilma Moldovan, Minerva Herbay, care urma sä convoace, printr-un apel, toate románcele din comitat la о conferintä mai mare §i sä elaboreze un proiect de Statut. "Espozitiunea din 1881, §colile de fetite din Bra§ov §i Sibiu, reuniunile femeie§ti filantropice, intocmite in toatä tara, sunt fapte cari dovedesc cä femeia romána e la culmea misiunei sale §i iube§te natiunea. Reminescentele unui glorios trecut, ne indeamnä sä inträm §i noi pe arena activitätii, ca §i celelalte surori din patrie, prefiguränd-ne о tintä §i stäruind din räsputeri Jntru realizarea ei’6. Adunarea de constituire s-а tinut Tn 30 octombrie 1886, cánd Tn Deva era zi de tärg. „Piata §i sträzile vechiului ora§ ofereau priveli§tea unei märete expozitii vii de porturi nationale romäne§ti din toate pärtile comitatului Hunedoarei“7. Doamnele románé tineau §edinta de constituire Tn §coala romäneascä. Adunarea a fost deschisä de doamna Olariu. Elena Pop Hosszu-Longin a arätat cele douä directii : Tncurajarea artei populare traditionale romäne§ti §i ajutorarea fetitelor §i väduvelor särace románé. Páná la aprobarea statutelor Reuniunii de cätre ministrul de interne, conducerea a fost asiguratä de un comitet provizoriu compus din : pre§edinta Ana Petco, vicepre§edinta Lucretia Olariu, casiera Elena Pop Hosszu-Longin, controlora Vilma Moldovan. Activitatea comitetului consta Tn : aprobarea statutelor §i cä§tigarea de 1 Loredana Stepan, Imagini ale femeii in literatura §i presa romäneascä arädeanä la sfär§itul secolulul al XlX-lea §i inceputul secolului XX, p.47. 2Otilia Dragomir, Mihaela Miroiu, Lexicon feminist, Polirom 2002, p.212. 3 Ibidem. 4 Idem, p.213. 5 Reuniunea femeilor románé din comitatui Hunedoarei 1886-1911, ’Tipográfia Nouä”, I.Mota,1912, p.4. 6 Idem,p.5. 7 Idem, p.6.
