Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 29/1. (2009)
Emil A. Dandea
348 Marisia XXIX de§i invalid §i bolnav, a tinut sä se afle la Tärgu-Mure§ la comemorarea biruintei sale. Primul care s-а adresat multimii a fost Gheorghe Tätärescu, care, ín numele guvernului, a spus, printre altele, cä:” Aid, in locurile acestea, soldatul román a venit sä intemeieze о viatä nouä, cläditä pe dreptate pentru toti cetätenii acestei täri, färä deosebire de credintä §i de nationalitate; el a venit aid sä punä piaira de inchegare a Romäniei Mari, пи numai prin hotare, dar mare prin dreptate §i tolerantä. Női, biruitorii, am uitat §i pentru totdeauna du§mäniile ce s-au nápustit asupra neamului nostru de-a lungul timpurilor §i am alungat din sufletele noastre pänä §i sämänta a tot ceea ce poate fi ura sau resentiment; am intins mäna deschisä, mäna fräteascä celor de altä limbä cari convietuiesc cu noi, asigurändu-le tuturor libera dezvoltare §i pästrarea credintei lor, a traditiilor lor §i necerändu-le in schimb nimic, decät respectui fatä de legile §i a§ezämintele tärii §i credintä fatä de statuI acesta inchegat cu jertfä §i sänge”17. Evenimentul a fost relatat cu lux de amänunte chiar §i de presa romäneascä potrivnicä lui Dandea, in schimb, cea maghiarä l-а inregistrat ca pe un fapt divers, färä prea mare importantä, uneori chiar cu anumite note ironice.18ín continuare, gen. Gherescu a omagiat eroismul soldatilor romäni, iar gen. Serbescu a prédát monumentul autoritätilor ora§ului, prilej cu care primarul Emil A. Dandea a spus: „... ca reprezentant al ora§ului preiau acest monument §i dedar solemn cä il vom pästra §i ingriji cu sfintenia cuvenitä märetului simbol national.”19 Din partea primarului capitalei, care nu a putut fi prezent la Tärgu-Mure§, a vorbit deputatul reghinean Simion Mändrescu, seria discursurilor Tncheindu-se cu cele ale lui Victor Russu, student ín drept §i Ion Foc§an, secretarul primäriei Constantei. Dupä festivitatea din fata monumentului, in holul primäriei a fost dezvelitä de cätre subprefectul judetului Mure§-Turda, о placä comemorativä pe care era inscriptionat urmätorul mesaj:” Astäzi anul una mie nouä sute douäzeci §i trei luna Decembrie ziua douä, ziua dezvelirii monumentului „Sold at ul Román”, rid icat din recuno§tinta cetätenilor ora§ului municipal Tärgu-Mure§ §i a judetului Mure§-Turda. ín al zecilea an de glorioasä dom nie a M.S. Regelui Ferdinand al tuturor romänilor. A§ezatu-sa aceastä placä comemorativä in palatul Primäriei in amintirea implinirei a cinci ani de la 2 Dec. 1918, cänd a intrat in Tärgu-Mure§ cel dintäi deta§ament din glorioasa Armatä romänä sub comanda colonelului Gherescu L. Anton cu Regimentül Räzboieni N0 16, Bateria 1 din Regimentül 4 Artilerie §i Escadronul 1 din Regimentül 6 Ro§iori. ”20 U0ra§ul", 15 decembrie, 1923, p. 228. 18/n primul ränd - scria acela§i ziar maghiar amintit - acea statuie care a fost dezvelitä duminicä a m., nu este a soldatului necunoscut. Scuze pentru sinceritate, dar statuia soldatului necunoscut ar trebui sä fie mult mai universal, о compozitie mult mai cuprinzätoare. Prin constructia ei primitivä, aceastä statuie este a soldatului román. Dar ordinul e ordin, §i dacä e vorba de cá§tig, de ce sä nu cá§tige acest Schmidt, acest chilipirgiu. Adicä figura "Soldatului Román" пи о vede intuitia sincerä a§a cum о prezintä maestrul Schmidt, sub forma unei siluete de handicapat. Soldatul lui Schmidt prive§te cu ni§te ochi lacrimo§i inainte. Nu inteleg nici de ce i§i tine mäna in fata ochilor. Salutä sau prive§te in viitor? Ambele päreri sunt naive. Ca salut, e mult prea elegant, ca de general, ca privire curioasä fata e prea simplä /.../ Acele cute ale pantalonilor §i picioarele cräcänate de spaimä ne fac sä zämbim. intreaga siluetä e farä culoare, uscatä, face impresia unei figuri emotive in ochii cunoscätorilor de artä (Ibidem, 5 decembrie 1923). Aceea§i malitiozitate о intälnim §i la I.C. Murä§anu, care, se pare, cä nu se numära printre admiratorii lui Emil A. Dandea: „In dreapta bisericii stä de santinelä scrutänd zarea statuia „Soldatului Román”. E opera putin reu§itä a sculptorului Schmidt. Soldatul seamänä mai mult a teuton decät a román neao§. Picioarele par de lemn. Vulturul infipt in piscul de piaträ impresurat cu iederä e färä avant §i färä viatä. E insä superior „omului cu märtoaga” ce ar vrea sä reprezinte pe „Craiul MuntiloP, cea mai märeatä figurä istoricä a Ardealului” (I.C. Murä§anu, Luna Tg.-Mure§ului. Reflexii postume, Tn „Progres §i culturä”, IV, 1936, nr. 7-8 (septembrie-octombrie), p. 43). 9 „Ora§ul”, 15 decembrie, 1923, p. 229 20 ANDJ-Mure§, fond cit, f. 4.
