Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 29/1. (2009)
Emil A. Dandea
Istorie 325 557/17439/1926, ambele fiind caracteristice celor mai multe dintre clädirile de locuit nou realizate. In perioada de dupä Primul Räzboi Mondial, pe plan european §i national, noile constructii moderne vesteau о lume nouä, cu о arhitecturä avangardistä de bunä calitate. §i totu§i arhitectii romäni au activat in trei directii diferite: traditionalä, clasicä §i moderné, uneori acela§i arhitect lucränd in toate cele trei directii. Multi arhitecti nu au renuntat la arhitectura nationalä, considerata onorabilä §i demnä de toatä lauda. A§a explicäm formele diferite de Stil intälnite in arhitectura din Tärgu-Mure§, citeva exemplificäri din fiecare fiind concludente. Stilul secession, cel care a dominat timp de douä decenii arhitectura transilväneanä, §i implicit a ora§ului Tärgu-Mure§, considerat ca stagnändu-§i influenta in preajma Primului Räzboi Mondial, a rämas incä viu in amintirea proiectantilor, dar §i a locuitorilor din ora§. Faptul este explicabil, deoarece in perioada interbelicä au activat incä numero§i proiectanti §i arhitecti deja cunoscuti in deceniile trecute, consacrati stilului secessionist, precum Radó Sándor sau Ervin Maetz, atät de mult intälniti pe §antierele de pe teritoriul ora§ului Tärgu-Mure§. §i de aceastä data, ne limitäm la a prezenta sumar doar cäteva asemenea edificii, reprezentative ca plan §i infäti§are, care insä, pe parcursul deceniilor, unele au fost modificate, diminuändu-li-se valoarea artisticä. ín anul 1923, arhitectul Ervin Maetz intocme§te proiectul unei case pentru fabricantul Bürger Desideriu, pe terenul ce-l avea in actuala stradá Mihai Viteazul nr. 58-60, acordul de edificare fiind dat la 17 iulie 1923.52 Pe douä niveluri, cu о compartimentare generoasá §i aspect ce ne duce cu gándul la conceptia artisticä a arhitectului Thoroczkai Wigand Ede, cládirea ar fi fost una dintre cele mai reunite exemple de arhitecturä secession-istä, dar din motive necunoscute nouä clädirea nu sa mai realizat. Dupä ce in anul 1912, arhitectul Radó Sándor §i-a ridicat casa proprie din strada Artei nr. 7, acesta о considerä ca mult prea spatioasä, fapt ce-l determinä sä-§i ridice о altä clädire, mai modestä ca märime, dar pästränd caracteristicile stilului secession. Astfel, in anul 1924 intocme§te proiectul noii sale locuinte, din strada Artei nr. 4, acordul de construire fiind dat la 29 iulie 1024, punerea in posesie a noii locuinte avänd loc la 11 ianuarie 1927.53 Dispusä pe trei niveluri, din care ultimele douä destinate locuintei, clädirea inscrie formele specifice secession-ului din ultima fazä. In anul 1925 este autorizatä clädirea doctorului Hankó Tibor, din strada Bräila nr. 9,54 55 fostä strada Nicolae Ganea nr. 7. Autorul proiectului este Ervin Maetz, care concepe о locuintä pe douä niveluri, cu un interior functional organizat. Pe parcurs, clädirea este extinsä pe latura dreaptä §i posterioarä, cu preluarea formelor clädirii din prima etapä. Situatä in strada Arany János nr. 54, la intersectia cu strada Cuza Vodä, ín anul 1925 55 este realizatá actuala clädire, de cátre Abram Adalbert. Desfä§uratä pe parter, partea din dreptul intersectiei este te§itä, paramentul fiind accentuat de timpan, cu о terminate arcuitá, ce se ridicä mult deasupra coamei acoperi§ului. Remarcabilá ca forrná este cládirea proprie a arhitectului Ervin Maetz, din strada Erou Lt. Petre Popescu nr. 2, fost strada Livezilor nr. 6. Este proiectatá la 10 septembrie 1924, de cátre ctitor, documentatie care la 12 septembrie 1924, prin autorizatia nr. 199/12225/1924, este aprobatä inclusiv de primarul Emil A. Dandea.56 Cládirea este luatá ín posesie de cátre proprietär la 2 decembrie 1925. íncheiem acest subcapitol 52 Ibidem, nr. 10206/1923. 53 Ibidem, nr. 12550/1925 54 Ibidem, nr. 14014/1926. 55 Potrivit releveului §i datelor primite de la SC. „LOCATIV” SA. 56 ANDJ Mure§, Consiliu, nr. 12687/1925.
