Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 29/1. (2009)
Patrimoniu
292 Marisia XXIX acela§i ordin §i acela§i chestionar se vorbe§te §i in circulara Mitropoliei Greco-Catolice, emisä in 12 martié 1921 la Blaj sub titlul „Date statistice despre parohii”, solicitändu-se preotilor sä trimitä räspunsul la oficiul protopopesc pänä la 30 aprilie. Protopopilor le revenea sarcina de a centraliza chestionarele trimise de preotii din jurisdictia respectivá §i de a le ínainta la Blaj pänä la 10 mai 1921 1 Biserica Ortodoxá s-а implicat §i ea in aplicarea ordinului ministerial. Consistoriul ortodox clujean trimitea spre protopopi circulara nr. 114 Bis./1921, insotitä de un numär corespunzätor de chestionare ce urmau a fi distribuite fiecärui paroh §i administrator „in persoanä”, ceränd ca räspunsurile sä fie expediate direct la minister. Recunoscändu-se faptul cä nu toti preotii vor putea completa chestionarul, protopopii urmau sä traseze sarcina respectivá celor „mai destoinici sä-l compunä exact”, ulterior tot ei sä verifice dacä s-au respectat termenele preväzute in ordin.1 2 intrebárile au fost grupate sub titlul „Chestionar pentru parohia _______din comuna_______judetul________”3, precedate de urmätoarea observatie: „SPRE §TIINTÄ: Räspunsurile nu se dau pe acest chestionar, ci pe härtie deosebitä scriinduse intrebárile la ränd, una cäte una, impreunä cu räspunsul cuvenit.”4 Formularul model este alcätuit din douä párti. Partea intäi - „Compunerea parohiei” - are 10 subpuncte: Biserica parohialä §i filialele (numärul, denumirea §i hramul), istoricul parohiei (infiintare, modificäri de ordin administrativ), descrierea geograficä a parohiei (vecinätäti, drumuri, statii de po§tä §i telegraf), Bisericile din parohie (descrierea constructiei, date privind istoricul fiecärui loca§ de cult), averea imobilä §i mobilé a parohiei, numärul de enoria§i, numärul sufletelor apartinänd altor confesiuni sau etnii din parohie, informatii economice (ocupatii de bazä §i secundare ale credincio§ilor, elemente de industrie §i comert, implicarea preotului in viata economicä localä), viata culturalä (§coli, biblioteci, cercuri culturale manifestäri etc.) §i cea moral-socialä (moralitatea, igiena, asistenta sanitarä, raportul Bisericä-enoria§i, sectele existente, eventuala influentä a curentelor sociale contemporane, solutii pentru eradicarea lipsurilor constatate in acest domeniu), liderii locali §i implicarea lor in activitatea educativä prin Bisericä. In a doua parte - „Personalul parohiei” - se cer date despre preotul-paroh (identificare, studii, examene sustinute, pozitia in ierarhia ecleziasticä, activitate pastoralä §i socialä, activitäti extra-biserice§ti, publicistä etc. ) §i despre cantori, paracliseri §i epitropi. Ultimul punct prive§te eventualele trimiteri bibliografice referitoare la propria parohie cunoscute de respondent. Intre cei care au räspuns la chestionar s-а numärat §i parohul ortodox al Nadä§ei Romane5, preotul Joan Avram, care, impreunä cu membrii comitetului parohial, au semnat räspunsul dat chestionarului amintit. Redactorii raportului l-au copiat intr-un protocol al chestiunilor cultural-§colare pästrat pänä astäzi in fondul documentar al parohiei pästrat in depozitele arhivelor mure§ene.6 Satui Nadä§a Romänä a fost, dintrun trecut imemorial, parohie ortodoxä subordonatä protopopilor care s-au succedat la conducerea tractului ce s-а numit pe ränd „al Turzii Superioare”, apoi „al Reghinului”. Romänii greco-orientali de aici, aläturi de cei din Urisiu de Sus, au fost mereu, enclave intr-o mare greco-catolicä amplasatä pe Valea Beicii,7 reziständ, a§a cum dovede§te §i documentul pe care il däm publicitätii in continuare, la „ispita” de a trece la confesiunea fratilor lor de limbä §i neam. Continutul raportului este valoros in primul ränd prin informatiile oferite lectorului preocupat de istoria ecleziasticä, parohul Avram dovedindu-se un bun cunoscätor al 1 Idem, dos. 82, p. 110-111. 2 A.N.D.J. Mure§, fond Protopopiatul Ortodox Roman Tg-Mure§, dos. 439, f. 4 3 A.N.D.J. Mure?, fond Protopopiatul Ortodox Ttrnäveni, dos. 86, p. 10. 4 Ibidem. 5 Nadä§a Romänä = azi satui Nadä§a, comuna Beica de Jos 6 A.N.D.J. Mure§, fond Parohia Greco-Catolicä Nadä§a, dos. 1, f. 67-71 7 Afluent al Mure§ului, Tn partea de Est a actualului judet Mure§.
