Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 29/1. (2009)
Istorie
24 Marisra XXIX dintre ace§tia sä poatä fi numiti de indatä. Dacä acest lucru s-а realizat, ministerul de rázboi le poate indica ziua plecárii §i itinerariul. Toti vor primi piata din prima zi pänä la termenul sosirii acasä, asemenea armatei de honvezi. Pentru ca desfá§urarea operatiunilor sä nu se íntrerupá, schimbarea vechilor soldati nu se putea face doar ín momentul ín care vor ajunge noii recruti. Dragostea de tarä a compatriotilor, telul §i sfintenia adevärului ii indeamnä pe cetäteni la respectarea ordinelor, ca cetätenii sä fie gata cu sängele §i viata sä salveze libertatea noasträ, independente §i dreptul coroanei maghiare.3 Membrii comisiei de conducere, Kemény Pál, Bálintitt lózsef, Dósa Elek, lósa Farkas, Valy Károly, Hajdú György §i trei vicejuzi, erau convocati de cátre Judele Scaunului Mure§ la 23 august pentru ziua de 26 august la Tg.Mure? pentru a li se aduce la cuno§tintá ordinul din 13 august al prim ministului Batthyani, cu referire la recrutarea §i ínarmare.4 La 29 august, Szemere Bertalan, ministrul de interne al guvernului maghiar, transmitea ordinul care reglementa procedeul de recrutare al soldatilor pentru armatá, stabilind värsta recrutárii íntre 19-22 de ani, serviciul militar ре о perioadä de 4 ani, §i pedepsele pentru cei care se susträgeau serviciului militar. Dupä trecerea celor 7 zile, in termen de 2 zile actele trebuiau predate comisiei de recrutare care dupä trecerea a 24 de ore le va trimite ministerului de räzboi impreunä cu observatiile respective. Actiunea era motivatä de izbändirea drepturilor märitului impärat §i a libertätii. “Nu dórim sä cucerim - se seria- ci integritatea coroanei färä vätämare s-о salvam.” Cei care din credintä il iubesc pe rege, tara, care slävesc libertatea, independenta, cetätenilor, cärora onoarea le este sfäntä, de Ia toti aceia, a§teptäm sä-§i dueä la indeplinire datoria. Tara este in primejdie. De inläturat ar fi dacä toatä lumea, dacä toti §i-ar indeplini responsabilitätile; de neinläturat, dacä cetätenii nu fac aceea cu care sunt datori. Lozinca sä fie, pentru rege §i independente, respectarea drepturilor celorlati, neabandonändu-le pe ale noastre.5 ln §edinta guvernului ardelean din 3 septembrie s-а discutat problema recrutärilor cerändu-se urgentarea acestei actiuni in vederea constituirii armatei de 200.000 de soldati hotärätä de parlamentül maghiar din Pesta. Autoritätilor, inclusiv judelui Suprem al Scaunului Mure§, Toldolagy Ferenc, i se va transmite cererea de urgentare a recrutärilor pe baza ordinului nr. 8370 din 29 august 1848 §i trimiterea situatiilor rezultate din conscriere la ministerul armatei6. Din Cluj, la 5 septembrie, guvernatorul Mikó Imre, revine cu urgentarea acelea§i probleme, dovedindu-se cät de gravä era situatia pentru mersul revolutiei maghiare in imperiu.7 Dupä reglementarea procedeului de recrutare §i transmiterea cätre autoritäre comitatense §i scäunale a ordinelor, pe intregul teritoriu al Transilvaniei s-а inceput operatiunea de recrutare a tinerilor in armatä. Reactia romänilor la aceastä lege a recrutárii a fost refuzul de a se inrola in armata maghiarä, dezertarea, ínrolarea ín armata austriaeä condusä de colonelul Urban sau fuga §i retragerea in päduri. Atitudinea romänilor se datora perceptiei in mentalul colectiv cä armata reprezenta interesle “domnilor”, legea nefiind sanctionatä de impärat, ungurii dorind desprindera de Austria. Valabilitatea légii de redrutare era contestata §i prin nerecunoa§terea “uniunii” Transilvaniei la Ungaria. Nemultumea, de asemenea formula jurämäntului care prevedea ca cei inrolati sä lupte pänä la ultima picäturä de sänge pentru “neatärnarea natiei maghiare” §i folosirea exclusivä a limbii maghiare in actiunile militare.8 3ldem, dos. 736, fila 1. 4ldem, dos.737,fila 3; P.Moldovan, Pace §i räzboi. 1848-1849 in Transilvania centralä. Mi§cärile revolutionäre §i räzboiul civil, Cluj, 2009, p. 122 . 5ldem, dos 809, fila 2; Pál Antal Sándor, op. cit. p. 219, 220. 6ldem, dos. 773, fila 1. 7ldem, dos. 809, fila 1. 8Gelu Neamtu, Revolutia romänilor din Transilvania.1848-1849, Cluj-Napoca, 1996, p. 69.
