Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 29/1. (2009)
Patrimoniu
Istorie 211 1845, la värsta de 18 ani, dupä ce §i-a sustinut cu succes rigurosul examen de maturitate. La aceastä värstä, Theodor se prezenta cu о staturä fizicä mai degrabä indesatä §i robustä decät inaltä48. Aceste coordonate rezultä din portretul pe care i l-а realizat pictorul, de asemenea tanár la acea data, Ludwig Schuller, la Sighi§oara. Fabini avea о fortä a mu§chilor deosebitä §i poseda dibäcie §i iscusintä ín tehnicile din domeniul gimnasticii sau in aruncarea greutätii. In toamna aceluia§i an s-а inseris, aläturi de alti doi absolventi sighi§oreni, Samuel Dürr §i bunul säu prieten Fritz Sternheim, Ia Academia de Drept din Sibiu, institute inaugurata in acél an. Nivelul invätämäntului prédát aici nu a corespuns a§teptärilor tinerilor studenti. Theodor ar fi dórit, ca dupä incheierea aici a celor doi ani de studiu, sä freeventeze о Universitate germanä. Insä soarta §i, probabil, dorinta insistentä a tatälui säu, au decis altfel. ín toamna anului 1847 s-а deplasat mai intäi la Cluj, impreunä cu Fritz Sternheim, fiúi primarului din Sighi§oara, pentru a depune jurämäntul de practicant (cancelist), la Curtea de Apel. ín luna noiembrie au poposit la Tärgu Mure§ pentru а urma a§a-numitul curs practic, in cadrul Tablei Rege§ti. Receptarea ve§tii privind izbuenirea revolutiilor la Viena §i la Pesta il surprind la Tärgu Mure§. A fost martor ocular al manifestärilor de bucurie §i al demonstratiilor ce s-au desfä§urat aici. Grupul canceli§tilor sa§i, din care a fäcut parte §i Theodor Fabini, a declinat invitatia fäcutä de colegii lor maghiari §i romäni, de a semna un Memoriu, redactat in comun, adresat impäratului. La sfar§itul lunii martié, Theodor päräse§te Tärgu Mure§ul. Se intoarce acasä la Richi§,unde tatái säu ocupa pozitia de preot evanghelic, intr-o perioadä in care, la 29 martié 1848, Universitatea säseascä a decis reactivarea §i constituirea gärzilor cetätene§ti §i nationale säse§ti. Se implicä, prin intermediul asociatiei tinerilor din Richi§ in organizarea gärzii nationale locale. Initiativa lui nu s-au bucurat, se pare, de mult succes, populatia adoptänd о atitudine rece §i, in unele cazuri, chiar de opozitie, fatä de intentia organizärii gärzii nationale49. A hotärät sä piece la Sibiu unde se aflau multi prieteni din timpul studiilor de drept. A devenit un zelos membru al gärzii cetätene§ti sibiene §i s-а reintegrat activitätii Asociatiei de gimnasticä, coordonatä de un promotor al acestei preocupäri in Transilvania, Karl Badewitz. La 3 mai 1848, pe fondul vizitéi intempestive a guvernatorului Transilvaniei, Teleki József, a avut loc, in sala teatrului din Sibiu, о manifestare in care s-а reafirmat ata§amentul sa§ilor fatä de monarhia austriaeä constitutional. Printre stegarii aflati pe scenä, inve§mäntati in uniforma gärzii nationale §i agitänd fiamuri imperiale s-а aflat, probabil, §i Theodor Fabini. Tanárul jurist Jakob Ranicher a tinut о cuväntare inältätoare, apreciatä de cätre cei prezenti. ín spiritul aceleia§i idei, cäteva zile mai tärziu, la 8 mai, Theodor Fabini a publicat la Bra§ov, fulminantul säu articol „Keine Union!” („Nu uniunii!”). Theodor pare a fi fost influentat, ín redactarea acestui text de cätre conceptiile lui Stephan Ludwig Roth. Nu este exclusä о consultare a lui Roth, in vederea scrierii acestui autentic apel la respingerea uniunii cu Ungaria. Cert este faptul cä Theodor il cuno§tea personal pe pastorul St. L. Roth prin intermediul tatälui säu §i cä, incä din 184650, ii citea cu consecventä articolele §i le aprecia. 48Theodor Fabini. Ein Zeitbild...., p. 4. 49 Theodor Fabini insu§i acrediteazä ideea unei opozitii in rändul populatiei, vizavi de Tnfiintarea gärzilor nationale, in articolul säu „Keine Union!” publicat la 8 mai 1848. 50 A se vedea documentul nr. 12 din prezenta lucrare, adresatä de cätre Theodor fratelui säu mai mare Johann, la 8 februarie 1846.
