Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 29/1. (2009)
Patrimoniu
198 Marisia XXIX forma literelor §i in analogie cu insemnul de breaslä al curelarilor, acest tipar poate fi datat pentru secolele XVII-XVIII. 7. Sigiliul mic al breslei curelarilor( fig. 7) Tipar de sigiliu al breslei curelarilor cu miner fier24. Discul tiparului are in diametru 20mm, §i are in plan central reprezentat pe un scut decorat cu elemente vegetale insemnul breslei curelarilor ( un cäpästru al unui ham) §i legenda a§ezatä circular avänd urmätoarele cuvinte in limba germanä: SCHESPVRGEN RIMNER CZECH SIG IL Mänerul are о forma tronconicä avänd о lungime de 3.5 cm este turnat in discul tiparului. Sigiliul poate fi datat dupä decorul insemnului curelarilor, pentru secolele XVII-XVIII. ~ О breaslä inruditä cu cea a curelarilor este cea a täbäcarilor. Mentionati incä din secolul al XlV-lea, cänd sunt amintite la 1367 mori de argäsit. La 1496 la cererea täbäcarilor din Sibiu, Sebe§ , Orá§tie §i Sighi§oara sunt reconfirmate statutele din 1376. La 1473 §i 1474 avem pe Franciscus Cerdo- senator, iar la Viena in 1442 este inseris Cristoforus Cerdonis de Schespurg.25La 1571 li se reinnoie§te statutul §i se judecá cu cizmarii pentru о moarä de argäsit.26 ín patrimoniul muzeului gäsim un tipar de sigiliu al frätiei calfelor de täbäcari: 8. Sigiliul frätiei calfelor de täbäcari( fig. 8) Tipar de sigiliu cu mäner din alamä turnat.27 Discul tiparului avänd un diametru de 70 mm are in plan central doi lei care flancheazä douä cutite de täbäcar pozitionate in forma de X peste care se gäse§te о altä unealtä de täbäcar a§ezatä in plan vertical §i in partea inferioarä о cadä din lemn. Acest scut are in partea superioarä о coroanä §i in cea inferioarä un decor vegetal. Legenda este scrisä in limba germanä cu litere de mänä: Ersame Rothgärber Brüderschaft in Schässburg Mänerul este turnat in discul tiparului cu trei registre circulare §i partea superioarä ín forrná paralepipedicä §i are dimensiunea de 7cm. Pe acest mäner sunt incizate douä initiale F:N. Dupä forma scrisului, putem aprecia cä acest tipar a fost utilizat in prima jumätate a secolului al XlX-lea. Aläturi de acestea, Muzeului de Istorie Sighi§oara mai detine un sigiliu, care a apartinut frätiei calfelor de cizmari. Despre breasla cizmarilor documentele о atestä la anul 1441, fiind cea mai veche din Sighi§oara. ín 1474 au obtinut de Ia magistratui ora§ului dreptul de a cumpára un teren pe malui päräului §ae§, pentru construirea unei mori de täbäcit. Tot pentru secolul al XV-lea s-а pästrat in lada breslei unele prevederi statutare, care priveau cizmarii de pe Fundus Regius , documente datate pe Ia 1500. Dintre membrii breslei care au fäcut parte din Sfatul Ora§ului amintim pe Petrus Nyze senator inainte de 1473 §i pe Hieronymus Sutor senator Ia 1473. La universitatea din Viena au studiat urmátorii fii de me§ter : Antonius Sutoris de Castrosches Ia 1443 , Jacobus Sutoris de Castrosches in 1464, Georgius Sutoris de Schezpurck in Septemcastris - 1471 §i Brietius Sutoris de Schespurga Ia acela§i an28. Pentru secolul urmätor avem Ia 1560 mentionatä о uniune de breaslä a cizmarilor, cumpärarea unor terenuri in 1579, 1581 §i 1586. ín ultimul an, terenul a fost cumpärat pentru construirea unei mori de argäsit. Ibidem, nr. inv. 9662/2. 25 Geront Nussbächer, Documente §/'§tiri... , p. 233. 26 Idem , Documente privind. .. , p. 6. 27 Muzeul de Istorie Sighi§oara, nr. inv. 9662/1. 28 Geront Nussbächer, Documente §/ §tlrl.... , pp. 231-232.
