Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 29/1. (2009)
Istorie
166 Marisia XXIX este de a-§i cunoa§te tara. A fi román §i a nu cunoa§te istoria §i geográfia Romániei, fortele sale de productie, starea sa economicä, avutiile naturale cu care este ínzestratá este a dovedi о indiferentä pentru cea mai sfäntä din datoriile unui adevärat cetätean. Cunoa§terea istoriei, geografiei, a bogätiilor naturale ale tärii nu era ínsá singurul scop §i nicidecum scopul principal urmärit de P. S. Aurelian care, in tot ce intreprindea, avea in vedere §i о finalizare practicä, fie §i una obtinutä in etape succesive. Dupä cum va märturisi, dupä cinci ani, cänd va scoate о a doua editie, reväzutä, a scrierii sale, „scopul acestei publicatiuni a fost a atrage asupra imbunätätirilor de ordine economicä ce sunt de introdus ín tara noasträ”. Färä a tägädui unele ecouri pozitive in opinia publicä §i inceputuri de preocupäri in aceastä directie, acestea sunt departe de a-l satisface, intrucät, „de§i romänii pare cä simt mai mult ca oricänd tendinta de a se aplica la lucrärile privitoare la organizarea noasträ economicä, totu§i märturisesc cu adäncä durere, am pä§it prea incet pe aceastä cale”12. Acest profund regret n-a putut fi desigur atenuat nici de primirea de care a beneficiat lucrarea sa distinsä, la propunerea lui Ion Ghica, cu premierül „Gh. Lazär”. Dändu-§i seama de faptul cä problemele economice continuau sä fie insuficient cunoscute, el initiazä „Societätii de Economie Politicä”, practicä la elaborarea Statutelor acestei societäti, este mereu principalul ei animator, dar se multume§te doar cu rolul aparent modest de vicepre§edinte. Scopul acestei societäti era de „a discuta in sänul ei chestiuni economice atät din punct de vedere teoretic, cät §i practic, §i de a imbunätätii mijloacele de persuasiune de care va dispune, pentru a face ca principiile economiei politice sä se propage §i sä se aplice”. Societatea urma sä aibä §i о publicatie proprie periodicä. Pentru a se sublinia spiritul de disciplinä in sänul ei, se prevedea cä cinci absente sau neplata la timp a cotizatiei dupä sine pierderea calitätii de membru al acesteia13. Unul din primele subiecte dezbätute in sänul Societätii, la propunerea lui Aurelian, a fost acéla cu privire la conditiile pentru infiintarea industriei in Románia. Tema fusese mai amplu dezvoltatä de el insu§i intr-un studiu special14. Treptat, prin condei §i viu grai, el a reu§it sä-§i asigure о adeziune tot mai largä, intr-o vreme cänd partizanii liberului schimb detineau incä pozitii destul de puternice in viata ob§teascä, ca §i in publicistica social-economicä §i politicä. „Lipsa unei industrii nationale este in timpul de fatä - aratä el - о cauzä de släbiciune economicä pentru tarä, iar in viitor о amenintare pentru interesele sale cele mai vitale”15. Chiar dupä ce a putut sä se convingä cä ideea dezvoltärii industriale incepea sä capete о tot mai largä recunoa§tere, Aurelian nu inceta sä sublinieze necesitatea extinderii cuno§tintelor de economie politicä pe scarä tot mai largä. Dupä cum aräta el, intr-o altä lucrare a sa, „träim intr-un timp §i in ni§te imprejuräri care ne impun cuno§tinta cel putin a elementelor §tiintei care se ocupä cu regulile generale cärora sunt supuse productiunea, circulatiunea §i consumatiunea bunurilor. Lipsa unor asemenea cuno§tinte nu numai cä este vätämätoare pentru cetätean, dar inlesne§te, cät nu s-ar crede, propagarea erorilor asupra cheltuielilor celor mai vitale pentru societate”16. Cu alte cuvinte, economia politicä este о §tiintä de cel mai mare folos atät pentru societate, in ansamblu, cät §i pentru fiecare cetätean. In sustinerea tezelor enuntate, el recurge nu numai la autoritatea lui A. Smith §i mai cu seamä a lui J. B. Say - ca in alte scrieri - ci §i la cea a lui W. Roscher, frunta§ al §colii istorice germane. 12 P. S. Aurelean, Terra nostra, ed. А 2-a, 1880, Prefata. 13 Statutele „Societätii de Economie Politicä”, 1885. 14 P. S. Aurelean, Cum se poate fonda industria in Romania §i industria romänä fatä cu libertatea comertului international, 1881. 15 Ibidem. 16 P. S. Aurelean, Elemente de economie politicä, 1882, Prefata.
