Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 29/1. (2009)
Istorie
12 Marisia XXIX ambele cu denumirea de Reghin; о a§ezare in care locuiau in majoritate sa§i §i alta in care majoritatea erau unguri. Atät sa§ii, cät §i ungurii, vietuiau impreunä cu populatia bä§tina§ä organizatä in ob§ti säte§ti6 7. íncepánd din secolul al XlX-lea8, atät sa§ii cät §i maghiarii, au cäutat sä demonstreze fie cä populatia säseascä, fie cä populatia maghiarä a intemeiat aceastä a§ezare, cä intemeietorii a§ezärii au dat fie un nume german, fie un nume maghiar acestei a§ezäri. Sever Pop, färä a explica etimológia denumirii Reghinului, pe harta pe care a intocmit-o, trece ora§ul Reghin de altä origine decät cea latinä, slavä sau maghiarä9. Realitatea este cä in limba germanä Regen inseamnä „ploaie”. Un act emis din Roma in anul 140310 11 nume§te Reghinul ca: „decanatus de Pluuia” sau „de Pluuea”. In limba latinä pluvia inseamnä ploaie. Evident cä decanatul „de Pluuia” nu este decät traducerea in limba latinä a cuväntului german Regen. Deducem cä la 1403 localitatea Reghin (Reghinul Säsesc) era locuit de sa§i §i cä scribul papéi Bonifaciu al IX-lea a tradus denumirea localitätii, pe care о credea ca fiind de origine germanä, intemeiatä de coloni§tii sa§i. ín Transilvania, onomastica de Reghina, folositä sub influenta germanä, este insä (cu pronuntia germanä) numele de Regina, folosit incä in timpul romanilor §i provenind de la rex „rege”11. S-ar deduce cä Ia origini ora§ul Reghin ar fi avut denumirea de Regina §i cä sub influenta sa§ilor a§ezarea a primit denumirea de Regun. A§adar, a§ezarea Reghin ar data inaintea venirii sa§ilor aici §i cä aceastä a§ezare nu a fost intemeiatä de cätre sa§i. Istoricii sa§i care au sustinut cä localitatea Reghin ar fi fost intemeiatä de cätre sa§i, nu au tinut seama de faptul cä о a§ezare Reguen12 este atestatä documentar incä din anul 1177, deci cu о jumätate de secol inaintea Reghinului. Localitatea Regun, numitä a§a la 131313, situatä la nord-vest de Biharea, este astäzi о localitate dispärutä in pustä. Identitatea de nume Regun (Reghin) la 1228 §i 1313 (Régen) a dat nähere chiar la confuzii, localitatea Reguen fiind confundatä cu Reghinul Säsesc14. Tinänd cont de faptul cä a§ezarea Regun de längä Oradea nu a fost intemeiatä de cätre sa§i, reiese cä nici a§ezarea Regun sau Reghin nu a fost intemeiatä de sa§i. Ambele a§ezäri existau, cu acest nume, inainte de venirea sa§ilor, eie fiind deja intemeiate §i locuite. De asemenea, e de retinut faptul cä sub influenta sa§ilor localitatea Regun (Reghin) a devenit Regen, fiind apoi tradus in limba latinä ca Pluuia („ploaie”). Istoricii maghiari au pornit de la toponimicul ’’Regen”, format sub influenta germanä, afirmänd cä a§ezarea Reghin s-а creat pe pämäntul regal §i cä teritoriul ora§ului a fost din cele mai vechi timpuri pämänt regal15. Afirmatia se bazeazä, de fapt, doar pe traducerea cuväntului maghiar Régen, care inseamnä „in timpurile vechi (strävechi), de demult”. Denumirea de Regen о poartä in anul 1692 §i a§ezarea 6Zaazregen ín Oklevéltár a Tomaj nemzetségben Losonczi Bánffy család történetéhez (Documente privitoare la istoria familiei Bánffy de Losoncz din neamul Tomaj), vol.ll, ed.dr. Iványi Béla, Budapesta, 1928, p.168. 7§tefan Pascu, op.cit., p.34. 8 Cea dintái monografie a Reghinului a fost Tntocmitä de Joseph Haltrich, Zur Geschichte von Sächsisch- Regen seit den letzen hundert Jahren, 1858, in Archiv des Vereins für siebenburgische Landeskunde, Serie nouä, Tom.3, Caietul nr.2 (1858). 9 Sever Pop, Toponimia Transilvaniei, Tn Siebenbürgen, Bucure§ti, 1943, pp.319-348+harta. 10Urkundenbuch zur Geschichte der Deutschen in Siebenbürgen, vol.lll, ed.Zimmermann F., Werner C. §i Müller Georg, Sibiu, 1902, p.291,295. 11AI. Graur, Nume de persoane, Editura §tiintificä, Bucure§ti, 1965, p.124. 12Györffy György, Az Árpad-kori Magyarországb történeti földrajza (Geográfia historica Hungáriáé tempore stirpis Arpadianae), Budapesta, 1962, p.656. 13Jakó Zsigmond, Bihar megye a török pusztítás előtt (Comitatui Bihor Tnainte de devastarea turceascá), Budapesta, 1940, p.529. 19Joseph Bennkö , Milkovia, Tom.II, Viena, p.326, nóta a. 15Joseph Bennkö, Milkovia, Tom.I, Viena, 1781, pp.360-361.
