Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 29/1. (2009)
Istorie
114 Marisia XXIX in perioada interbelicä prezenta evreilor in Tg.-Mure§ era importantä, prin numärul lor de aproximativ 3500 in 1924, dintr-o populatie de 35.000 de locuitori, peste 4.800 din 38.417 in 1930 §i 7.500 dintr-o populatie totalä de aproximativ 50.000 de locuitori in 1944 §i, mai important, prin prestatia lor vizibilä §i eficientä, atät in economie cät §i in profesiile liberale. Locul ocupat ín topográfia ora§ului, cu predilectie, dar nu exclusiv, in zona centralä, sugereazä in plus rolul de factor extrem de prezent §i dinamic al comunitätii evreie§ti in ora§. In ce prive§te prezenta §i ponderea evreilor in diverse structuri sociale, economice, profesionale din Tg.-Mure§ §i imprejurimi, sunt precizate in datele Recensämäntului din 1930. Potrivit acestuia, in acel an numärul total al populatiei evreie§ti era de 4828, fatä de 22.387 maghiari, 9795 romäni, 632 germani, 400 tigani, 181 ru§i, 70 bulgari, 55 ruteno-ucraineni, 36 cehi, slovaci, 26 armeni, 18 särbi, croati, sloveni, 9 poloni, 5 turei, 3 albanezi, 2 greci, 70 altii (in judet erau 9959 de evrei, fatä de 132.719 romäni, 123.317 maghiari, 11.283 germani, etc.) \ Dintre evrei, 43 se ocupau cu exploatarea solului (411 in judet), 2 cu exploatarea subsolului (10 in judet), 220 in industria metalurgicä (349 in judet), 116 in industria lemnului (729 in judet), 96 in constructii (138 in judet), 522 in industria textilä §i manufacturierä (937 in judet), 253 in industria alimentará §i a tutunului (544 in judet), 114 in industria chimicá, a hártiei §i a tiparului (158 in judet), 22 in alte intreprinderi industriale nespecificate, 175 cu credit, reprezentante §i agentii de comert (204 in judet), 1731 cu comert (3855 in judet), 89 cu transporturi (284 in judet), 470 in institutii publice (739 in judet), 784 cu diverse alte ocupatii nespecificate (1.177 in judet) §i 191 cu ocupatii nedeclarate (345 in judet)1 2. In judetul Mure§, in aleätuirea sa de atunci, ca §i in toatä Transilvania, in perioada interbelicä, economia - industria, comertul, bäncile - se gäsea in principal mäinile maghiarilor, evreilor, §i intr-o mäsurä mult mai redusä, germanilor, ace§tia din urmä in principal in zona Reghin. Faptul este demonstrat pe deplin de consemnärile din Registrul Oficiului Comertului Mure§ din perioada 1900-1950, perioadä in care majoritatea covär§itoare a asociatilor, actionarilor §i membrilor conducerilor firmelor industriale §i comerciale au fost evrei §i maghiari. In continuarea perioadei antebelice, in desfä§urarea unui proces de mai lungä duratä, din 1920 se constatä о vizibilä efervescentä economicä, atät in termeni relativi, stimulatä §i de relansarea consecutivä Primului Räzboi Mondial, cät §i in termeni absoluti, datoritä mai ales investirii capitalului, obtinut in urma exproprierilor care au insotit reforma agrarä din 1920, in industrii §i bänci, datoritä capitalului sträin dar §i politicii Statului Román de stimulare a dezvoltärii economice a ora§ului3. Cre§terea spectaculoasä a populatiei in general, a numärului evreilor in special - de la aproximativ 3.500 la aproximativ 7.500 - are loc, pe längä sporul natural, in legäturä directä cu aceastä evolutie, fiind influentatä de aceastä evolutie economicä, pe care, la rändul ei, a influentat-o. Diversitatea provenientei geografice a evreilor ocupati cu afaceri in Tg.-Mure§ ne poate oferi о idee privind un anumit gen de atractivitate pe care ora§ul о reprezenta la sfär§itul secolului XIX §i in prima parte a secolului XX. Pe längä cei 70 dintre evreii cu provenienta geograficä certä care erau din Tg,Mure§, 126 erau din judetul Mure§ (in configuratia sa de atunci), 13 din judetul Alba, 1 din Arad, 1 din Bacäu, 20 din Bihor, 8 din Bistrita, 2 din Bra§ov, 1 din Bucure§ti, 1 din Caransebe§, 2 din Cernäuti, 1 din Chi§inäu, 8 din Ciuc, 12 din Cluj, 5 din Hunedoara, 18 din Maramure§, 1 din Mehedinti, 15 din Näsäud, 11 din Odorhei, 13 din Satu-Mare, 1 Recensämäntul din 1930, Vol. V, pp.239 §i 242. 21 bidem. 3 Virgil Panä, Minoritán §i majoritari in Transilvania interbelicä, Ed. Tipomur, 2005, p. 217.
