Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 29/1. (2009)
Istorie
Istorie 99 Lucrärile de expropiere §i improprietärire nu au fost terminate ín judetul Mure§ §i Ciuc, nici dupä 15 ani de la votarea Légii pentru reformé agrarä, in 1937, rämänänd incä de mäsurat, la 20 octombrie, suprafetele expropriate in 18 comune din Valea Mure§ului §i imprejurimi, printre care Bilbor §i Gäläuta§, ultima ce se desprinsese din comuna Subcetate la 1927 ca localitate de sine stätätoare, apartinätoare inainte de reimpärtirea administrativ-teritorialä, ca §i alte alte localitäti din jurul Toplitei, de judetul Ciuc. De asemenea, dosarele comunelor din zona Reghinului ínspre Toplita, nu au fost depuse la cärtile funduoare; la alte 10 comune printre care §i Toplita, nu s-au Tntocmit pentru toti improprietäritii formele de punere in posesie definitiva. La Bilbor, Borsec §i Corbu, in 1938 erau incä in curs de judecatä in fata Tribunalului din Tg Mure§. dosarele privind pädurea expropriatä a fi transformata in pä§une comunalä. Aceste numeroase tergiversari ale aplicärii reforméi agrare in zona Mure§ului Superior au fost posibile §i datoritä procedurii foarte greoaie, la care se adäuga lipsa personalului román de specialitate, inginerii cadastrali necesari lucrärilor de reformä agrarä fiind foarte putini. Etapele erau greoaie §i de duratä: dupä ce inginerii cadastrali defalcau portiunea expropriatä, comisia de ocol cu avizul Serviciului agricol dädeau dispozitiile de parcelare prin care se aräta suprafata cu care se improprietärea fiecare indreptätit §i cea destinatä rezervelor de interes local §i general, insä aceste dispozitii puteau fi atacate la comisia judeteanä §i la ultima instantä de judecatä (ceea ce se §i intämpla des). Conform dispozitivului, inginerii cadastrali aplicau apoi pe teren parcelarea. Doar dupä incheierea acestei proceduri, indreptätitii puteau fi pu§i in posesia definitivä a loturilor ce li se cuveneau, debitate cu valoarea lor §i apoi intabulate la cartea funduarä cu drept de proprietate. Atunci cänd täranii nu cädeau de acord cu mo§ierii asupra pretului, evaluarea valorii pämäntului expropriat cädea in sarcina Curtii de Apel Tg Mure§.Chiar §i cu dosarele solutionate, täranii datoritä schimbärii pretului initial din cauza tergiversärilor la care erau supu§i tot de minoritarii proprietari latifundiari, se vor gäsi multi in imposibilitatea de platä a valorii pämäntului primit, pentru care statui a värsat banii la fo§tii proprietari. Uneori, preturile erau exagerate fatä de calitatea precarä a pämäntului slab productiv in zóna montanä, deseori teren accidentat unde li s-au atribuit pämänt, devenind mai scumpe impozitele decät beneficiul. Täranii vor inregistra astfei mari datorii in decursui anilor, adäugänduse la sumele pe care nu le-au putut pläti la timp §i importante majoräri. Au existat destule cazuri in care, datoritä pretului prea mare, unii indreptätiti la improprietärire au fost nevoiti sä renunte la punerea in posesie Greutätile apärute in desfä§urarea reforméi agrare, se datorau in special atitudinii mereu ostile abordatä de marii proprietari unguri, secui, evrei sau sa§i, care nu acceptau schimbärile dorite §i survenite in politica agrarä de dupä primul räzboi mondial, au creat о serie de nemultumiri in sänul populatiei majoritare romäne§ti din zonä. Fo§tii proprietari au fost incurajati ca §i in alte zone ale tärii §i de unele prevederi ambigue ale legislatiei §i a diferitelor situatii concrete ce puteau apärea in cazul fiecärei comune din zona Mure§ului Superior §i vecinätäti, precum §i de interesele unor partidé politice, grupäri de interese, de a impiedica sau de a nu radicaliza reforma; toate acestea au dús la un ritm deosebit de lent in infäptuirea mutatiilor economice §i sociale in aceastä parte a Transilvaniei din Mure§ul Superior. Cu toate dificultátile create insä, cei care s-au bucurat de binefacerile acestei reforme au reu§it sä formeze treptat о categorie medie de tärani instäriti care va constitui burghezia satelor, interesatä in progresul comunitätii rurale interbelice, care a avut un rol evident in propä§irea societätii romäne§ti, pänä la bulversärile aduse de régimül comunist, de§i cea mai mare parte localitätilor din Valea Mure§ului Superior nu
