Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 28. (2006)

Arheologie

prezentate datele obtinute, metodele de studiu utilizate §i concluziile la care s-a ajuns.

Din zona cranianá, mai precis din calota cranianä, sunt prezente parti ale osului parietal (os parietale), ale osului temporal cu pórus acusticus externus (ambele párti), §i os zigomaticus, un fragment din osul occipital (partea inferioarä) - marginea osului formeazä foramen magnum - §i procesul condyloideus, care face conexiunea cu vertebra Atlas. Mentionäm cá este vizibilá sutura coronaris §i о portiune din sutura sagitalis. Din componenta fetei se pästreazä partea stängä a mandibulei §i partea stängä a maxilarului.

Zona toracicä cuprinde fragmente din 6 perechi de coaste. Se pästreazä 4 fragmente din vertebrele lombare, 5 fragmente din aripile vertebrelor toracice, 5 fragmente din corpul vertebrelor cervicale §i corpul sternului, din care lipsesc manubriul §i processus xyphoideus.

Din zona bazinului se pästrezä toate oasele componente (fragmentar): os illium (ambele párti) cu facies praeericularis bine delimitatä, crista iliaca (neaccentuatä), os sacrum (cu cele 5 vertebre), os pubis (ambele párti). Atrage atentia faptul cä oasele bazinului denotä Tn proportie aratä träsäturi feminine, insä in lipsa osului ischium, mäsurätorile concrete sunt imposibile.

Din Membrul superior drept se pästreazä bine humerus-u\ (cu о lungime de 30 cm), radius-ul, fisurat in diafiza osului, ulna §i omoplatul drept [scapula). Oasele mäinii sunt 20 Ia numär, dintre care: 7 oase de Ia incheieturä, 4 metacarpiene §i 9 carpiene.

Membrul superior stäng cuprinde omoplatul §i clavicula stängä, humerus-ul, fragmentat in douä bucäti, ulna §i radius-ul, ambele fisurate, de asemenea, datoritä presiunii solului. Mäna stängä pästreazä cele 5 oase mid necesare flexärii incheieturii, 3 metacarpiene §i 11 carpiene.

Partea inferioarä a scheletului este bine pästratä, insumänd aproape toate oasele corespunzätoare membrelor inferioare.

Membrul inferior drept este alcátuit din femur (cu о lungime de 43 cm, diametrul epifizei proximale de 9 cm §i diametrul capului de 5 cm), tibia (lungä de 34 cm), patela §i fibula (fisuratä). Glezna (ossa pedis) are in componentä talus-ul §i calcaneul, metatarsienele sunt 5 Ia numär, iar tarsienele ( degetul mare - pfalanges digitorum), 10. Lipsesc ossa tarsi, 7 Ia numär.

Membrul inferior stäng este fixát in oasele bazinului prin femur (cu aceea§i lungime de 43 cm); tibia (34 cm lungime) §i fibula (fisuratä) sunt bine conservate, insä patela nu a fost recuperatä. Oasele apartinänd gleznei §i laba piciorului lipsesc, cél mai probabil fiind deta§ate din locul anatomic de cätre animale rozätoare. Nu existä vreun indiciu al violentei fizice.

Determinarea sexului a fost realizatä pe baza metodei Éry - Kralovanszky - Nemeskéri1, folositä in sistemul Martin - Salier1 2, care se bazeazä pe studiul craniului §i a bazinului: glabela neaccentuatä, angulus mandibulae prezintä о deschidere tipicä pentru sexul feminin, osul frontal are de asemenea träsäturi feminine (douä „cornite”), osul occipital cu protuberanta occipitalis, putin accentuatä, fapt ce indicä de asemenea о caracteristicä femininä.

Statura defunctei, conform metodei Martin-Hanäkovä, calculatä in urma observärii lungimii femurului §i a tibiei (43cm, respectiv 34 cm) este de cca 1,63- 1,65 m.

1 Éry, K.-Kralovánszky, A.-Nemeskéri, J. 1963, 41-90.

2 Martin, R.-Saller, К. 1957

82