Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 28. (2006)
Arheologie
La aceea§i adäncime, la cca 1m ín directia SE, a fost depistatä о lentilä de lut galben, de forma circularä, cu un diametru aproximativ de 1,40m, cu urme de arsurä in partea nordicä (Tn profil lentila are о grosime de cca 0,10m). Este cel mai probabil vorba despre о vaträ, amenajatä direct pe sol, avänd la bazä un pat de lut bätätorit de cca 10cm, distrusä in timp sub actiunea rozätoarelor sau dezafectatä la un moment dat. Vetre similare, insä cu baza constituitä din pietre, au mai fost descoperite §i in alte a§ezäri contemporane, in spatiul dintre locuinte, deservind locuintele din imediata apropiere,1 uneori chiar in numär de trei. Un al treilea complex a apärut in extremitatea sudicä a sectiunii, sub forma unei gropi circulare, a cärui diametru maxim coincide cu peretele profilului. Groapa se adänce§te pänä la 1,36m in solul steril. Este lipsitä de inventar. Adäncimea acesteia, impreunä cu lipsa materialului de orice natura due la ipoteza utilizärii sale ca groapä de provizii, fára a mai fi insä ulterior folositä ca groapä menajerä. Cea de a doua sectiune nu a dezväluit numeroase situatii relevante, cu exceptia unei gropi (G3) aflatä intre metri 5,30-6,70, care intra in profilul estic. Forma vizibilä era quasi-circularä, iar fundul denivelat, cu о adänciturä de 0,21m in partea sa nordicä. Adäncimea maximä a gropii este de 1,23m. Destinatia sa а fost una menajerä, cel mai probabil, cu toate cá matériáiul recuperat din interiorul sáu nu este unul semnificativ din punct de vedere cantitativ. ín ceea ce prive§te matériáiul arheologic colectat din aceastá sectiune, ceramica este de departe categoria cea mai freeventá. Singurul artefact de altá naturá este о „fibulä cu genunchi”, cäreia ii lipse§te piciorul. A fost descoperitá ín extremitatea sudicä a sectiunii, in partea superficial a stratului arheologic. Nu apartinea unui context inchis. Este confectionatá din bronz §i se incadreazá tipologic in seria 19, tipul a8f1a, dupä S. Coci§1 2. Sistemul de inchidere este prin balama, capul este semicircular, corpul are un decor format din douä linii care se intersecteazä in forma literei „X”, avänd pe ambele laturi cäte douä linii paraleie. Decorul, executat prin gravare, este destul de greu de reperat, canelurile fiind foarte fine. Piciorul, in cazul de fatä absent, se terminä de obicei in buton §i este scurt. In forma pästratä fibula are 3 cm, iar inchiderea este prin sistemul cu balama, tipul V3. Conform aceluia§i autor, utilizarea acestui tip de fibulä incepe in jurul anului 200 §i continuä pänä prin anul 2704. Caseta C1, deschisä in prelungirea celor douä sectiuni, a dezväluit situatiile cele mai importante, privite prin prisma intregii campanii din acest an. in coltul nord-vestic al casetei, la adäncimea de 0, 40m, a fost descoperitá о greutate de plasä de peseuit. La adäncimea de 0,44m s-а conturat un strat de chirpici, necompactat, pe о suprafatä de cca 5m2, plecänd din profilul sudic al casetei §i continuänd pe directie nordicä (intre metri 2,40 §i 4,20). Este important de mentionat cä zona cu о aparentä concentrate mai mare de chirpici cuprinde о fä§ie, aproximativ intre metri 3,30 §i 3,90, pe о lungime de 1,70m, orientatä perpendicular pe profilul sudic al casetei. Situatia se oglinde§te in profilul sudic printr-o lentilä cu о grosime constantä de aproximativ 0,26 cm, care coboarä treptat, de la metrul 4 inspre metrul 2,20, unde ajunge la adäncimea de 0,80m. Aparitia acestei 1 Dumitru Popa, Considerata privind habitatul rural din spatiul intracarpatic al Daciei romane, Acta Terrae Septemcastrensis I, 2002, p. 141-142 2 Sorin Coci§, Fibulele din Dacia románé, 2004, p. 98, p. 329, pl. LXXV. 3 Ibidem, p. 30. 4 Ibidem, p. 442. 69
