Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 28. (2006)

Arheologie

ce se cunoa§te ín prezent, zona nu este deloc bogatá ín descoperiri din aceastá perioadá §i nici nu au fost atestate ürme arheologice care sä confirme existenta unei a§ezäri dacice.

Totu§i, ín satui Sänpetru de Cámpie a fost descoperit intämplätor un denar roman republican. Piesa are marcat pe obverse numele lui C. Caius Longinus si este de tipul Sydeham, 502; prin urmare a fost emisä ín 110-109 a. Chr. Necunoscändu-se cu precizie locul descoperirii pentru nici una din cele douä piese in cauzä, iar distanta dintre localitáti nefiind prea mare, este posibil ca intre eie sä existe о oarecare legäturä istoricä. Aparitia lor insä atrage dupä sine necesitatea unei cercetäri mai atente a íntregului perimetru de descoperire, cu atát mai mult cu cat о mare parte a teritoriului judetului este incä necunoscutä sau este prea putin cercetatä din punct de vedere arheologic.

Tn ceea ce prive§te descrierea monedei, avem de-а face cu un denar roman republican, emis in anul 83 a. Chr, de cätre consului Caius Norbanus §i este de tipul Crawford 357/1 b1 2. Pe avers se observä capul cu diademä al zeitei Venus, intors spre dreapta, semnul de oficina (CLXVIII) in spatele zeitei §i legenda cu numele consulului (C Norbanus) in partea de jos. Pe revers sunt reprezentate de la stínga la dreapta spicul de gräu, fasciile §i caduceul.

Mesajele transmise de cätre iconografia monetarä pot fi descifrate doar dacä ne intorcem privirea §i asupra contextului din care provin monedele, eie avänd, metaforic vorbind, un limbaj propriu, care ne obligä la о cuno§tere profundä a simbolismului unei epoci total diferitä de a noasträ. Tn acest sens a fost realizatä о clasificare tipologicä a reprezentärilor din punct de vedere religiös, personal, istoric, arhitectural §i al obiectelor animate sau neanimate.3 Moneda care face subiectul acestui articol pare a se integra ultimului tip amintit. Acestuia ii corespund imagini ce trimit ca simbolisticä ia ideea adulärii diferitilor zei (de exemplu fulgerul sau vulturul pentru Jupiter), a evocärii anumitor locuri (de exemplu calui pentru Parthia) sau chiar simboluri legate de responsabilii cu baterea monedei (elefántul pentru Q.Metellus). Existä de asemenea tipuri care transmit о simbolisticä generálé, precum vulturul §i steagurile pentru armatá sau trofee §i prizonieri, cu ocazia celebrärii unor victorii.4 5 Tn aceastá tipologie sunt incluse §i simbolurile de pe reversul monedei noastre, spicul de gräu §i caduceul reprezentänd prosperitatea economicä (agricolä §i comercialá mai exact), iar fasciile sistemul de guvernämät stabil.

Se poate concluziona astfei cá mesajul ce se dorea a fi transmis atát de aversul cát mai ales de reversul monedei este cél al unei perioade de armonie §i stabilitate politico - socialä dublatä de о dezvolatre a economiei.

C. Norbanus, om politic de seamä al sistemului de guvernämänt roman de la cumpäna secolelor II - I a. Chr., §i-a incununat cariera ocupänd functiile de tribün (anul 103 a. Chr.), quaestor (probabil anul 99 a. Chr.) §i consul in anul 83 a. Chr. Aceasta a fost intreruptä violent, el devenind du§man a lui Sulla, din cauza cäruia a fugit ín insula Rhodos, unde insä nu a gäsit suficient sprijin , fiind astfei nevoit sä-§i punä cápát zilelorin anul 82 a. Chr6.

1 Lázár 1995, p. 221

2 Tinern sä aducem multumiri colegului Cristian Gázdac pentru deterninarea monedei

3 Mattingly 1967, p. 58.

4 Ibidem.

5 Gruen 1966; Bad ián 1983.

6 Badian 1983, p. 170.

62