Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 28. (2006)

Patrimoniu

baldachinului apare simbolul Sfintei Treimi: ochiul circumseris noruli Tnconjurat de raze de soare. Cromatic se Tncadreazä celorlalte parti componente, argintiu §i auriu.

Altarele laterale, care fac obiectul expunerii, construite din lemn, sunt ornamentate bogát Tn partea superioarä cu elemente din recuzita rococo-ului cu rocaille-uri aurii, putti §i vrejuri cu chenare aurii ce Tncadreazä scena religioasä din interior, volute realizate cu fantezie §i cu jocul de culori auriu-argintiu, pästreazä unele elemente de décor din altarul principal.

Scena religioasä a altarului din stänga, integratä Tntr-un chenar auriu, avändu-l protagonist pe Sfäntul Francisc de Assisi, este о compozitie ce Tndeamnä la evlavie. Compozitia se desfä§oarä pe verticalä continänd douä registre: astfei, Tn registrul terestru Sfäntul Francisc se regäse§te Tntr-o pozitie contemplativa §i meditativä aläturi de un inger, iar Tn cel celest-Sfinta Treime plute§te deasupra unor nori albi pufo§i aläturi afländu-se atributul Sfäntului Francisc, Crucea. Lumina aurie Tnväluie delicat personajele iar decorul este completat de trandafirii räspänditi aläturi de Sfäntul Francisc. Tn dreapta jos existä semnätura autorului F.Viaht dar §i data respectiv 1888.

Cealaltä scenä situatä Tn altarul din dreapta este la fel о compozitie desfä§uratä pe verticalä §i TI prezintä pe Sfäntul Anton de Padova rugändu-se Pruncului Sfänt. Tn reprezentärile post-Tridentine, de obicei, SfTntuI Anton apare aläturi de buchetul de crini §i Pruncul lisus a§ezat pe carte. Tn scena prezentä, remarcabilul reprezentant al franciscanismului este integrat Tn registrul terestru,cu SfTnta Scripturä, aläturi de el apare un Tnger ce Ti Tntinde buchetul de crini. Registrul celest TI are Tn centrul atentiei pe pruncul lisus Tntr-un drapaj ro§ucardinal priveghiat de Tngeri. Lumina cereascä filtratä este fixatä pe el .Sfäntul Anton este surprins Tntr-o atitudine contemplativä de adoratie. Lucrarea nu este semnatä dar maniera de lucru ne aratä acela§i autor.

Altarele apartinänd stilului rococo, prezintä о combinatie interesantä Tntre medalionul pictat §i stucaturä §i personal consider cä de la Tnceput acestea au avut un medalion pictat, iar cel actual poate fi о repictare acelui initial.

De§i mänästirea Franciscanä “Sfänta Fecioarä” a avut un rol preponderent educational, existänd de la Tnceput о §coalä, comunitatea cäreia Ti apartinea, fiind redusä numeric, Tn peisajul devean se constituie Tntr-un monument reprezentatív al sec.al XVIII-lea.

429