Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 28. (2006)

Patrimoniu

Pentru mänästirea ce a existat Ia Räpa de Jos informatiile sunt putine1. Informatii cu privire la aceastä mänästire sunt Tntr-un zapis din 14 decembrie 1737 Tntocmit de Popa Mihail din Sängeorgiul de Mure§1 2, iar mai recent Tn lucrärile lui §tefan Mete§ care ne spune cä aceastä mänästire a scäpat de räzbunarea lui Bucow3 §i ín cea a lui Nicolae Albu, care presupune cä aceastä mänästire era una dintre acelea pe längä care, Tn secolul al XVIII- lea, functiona о §coalä4.

intorcändu-ne la cartea veche §i la Tnsemnärile de pe filele acesteia vom observa cä pentru mänästirea de la Dumbrava acestea nu lipsesc, cea mai importantä fiind cea de pe un Penticostar (Bucure§ti, 1768), Tnsemnarea referindu-se la donatia acestei cärti spre a fi de fobs mänästirii: “...sä fie pomenire in veci...pänä a träi mänästirea...märturie ermonah llarion de la mänästirea Dumbrävii...1782”. Putern fi siguri deci de existente acestei mänästiri la sfär§itul secolului al XVIII-lea5 chiar §i Tn secolul al XlX-lea. Alte douä Tnsemnäri pästrate pe cärtile romäne§ti vechi vorbesc despre cälugärii de la aceastä mänästire: “...ieromonahului Silvästru care l-au ucis tälharii...”,

Tnsemnare Tntälnitä pe filele unui Molitvenic (Blaj, 1757), §i о alta de pe filele unui alt Molitvenic (Blaj, 1784): “Acesta molitfelnic iaste a ob§tii staretului Paisie”. Acestea ne pot face sä eredem Tntr-o eventualä bogätie a mänästirii §i а cälugärilor, datä fiind mentiunea despre uciderea unuia dintre ei.

Legat tot de viata religioasä a locuitoriior acestei comune §i de о importantä majorä este §i numärul de credincio§i §i apartenenta acestora la un cult sau altul. О astfei de Tnsemnare gäsim pe filele Minologhionului (Blaj, 1781) pästrat la Räpa de Jos, aid preotul din vremea respectivä, Tn anul 1897, T§i declarä credinta ortodoxä: “...eu Vasile Mateiu- parochul ortodox local’’, Tnsä acesta merge mai departe §i mentioneazä, Tn 1900, §i cele “208 familii cu 920 de suflete, credincio§ii bisericii noastre”. Tnsemnarea lasä unele semne de Tntrebare, cei 920 de credincio§i ortodoc§i reprezentau toatä populatia satului sau mai existau §i alti locuitori de altä religie? Tnsemnarea este datatä cu anul 1900, Tnsä alte surse cum este §emantismul din 1900 mentioneazä cei 153 de credincio§i greco-catolici, care aveau §i о bisericä de lemn6. Este posibilä trecerea credincio§ilor uniti la ritul ortodox sau pur §i simplu ignorarea acestora. Tnsemnarea mai contine §i cäteva date despre bisericä ortodoxä din localitate, Tn special despre lucrärile de reparatie care s-au efectuat la aceasta la sfär§itul secolului al XlX-lea.

Nu bate Tnsemnärile se referä la viata religioasä a oamenilor, pe filele unui Strastnic (Blaj, 1753) se gäse§te о Tnsemnare despre primul räzboi mondial: “...in anul 1914 §i 1915 au fostu räzboi таге”, relatarea oferindu-ne §i date despre participarea sätenilor la acest räzboi: “...§i s-au dus died toti la catane §i n-au fostu died la bisericä”.

Alte informatii importante despre istoria acestor locuri pót fi aflate din autografele aflate pe cärtile vechi, dintre acestea atrag atentia douä, unui care

1 Idem, Mänästirea Hodac, in Reghinul cultural, IV, Reghin, 1999, p. 47;

2 Florin Franc, Istoricul vietii religioase din Räpa de Jos, Tärgu-Mure§ , 2004, p. 6;

3 §tefan Mete§, Mänästiri romäne§ti din Transilvania §i Ungaria, Sibiu, 1936, p. 135;

4 Nicolae Albu, Istoria tnvätämäntului romänesc pänä la 1800, Blaj, 1944, p. 139;

5 Elena Mihu, Preoti mure§eni, slujitori ai bisericii, cärtii §i neamului- tnsemnäri de carte veche romäneascä, Tn Reghinul cultural, III, Reghin, 1994, p. 46;

6 §emantismul veneratului der al arhidiecesei metropolitane greco-catolice románé de Alba lulia §i Fägära§ pre anul 1900. De la sänta unire 200, Blaj, 1900, p. 499;

420