Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 28. (2006)

Patrimoniu

constatärile cercetätorilor, care sunt de pärere cä ín momentul aparitiei, Tn 1643, §i Tn urmätorii 10-20 de ani, un exemplar al Cärtii romäne§ti de invätäturä costa aproximativ 12-19 florini1, iar preturile care depä§esc cu mult aceastä sumä sunt accidentale.

ín cazul pretului de achizitie al cärtii vechi romäne§ti prezente Tn comuna Vätava, Tn secolul al XVIII-lea, putem face о comparatie Tntre douä cärti apropiate ca an al tipäririi, dimensiunii, dar §i al cumpärärii: Kiriacodromion (Bälgrad, 1699), cumpärat Tn anul 1702 §i Antologhion (Rämnic, 1705), cumpärat Tn anul 1706. Foarte apropiate nu sunt doar aceste date ci §i pretul de cumpärare al celor douä cärti, 17 zloti a costat Kiriacodromionul §i 22 zloti a costat Antologhionul. Trebuie avut Tn vedere §i faptul cä tipäritura bälgrädeanä era “fiica” Cärtii romäne§ti de invätäturä, de fapt о reeditare a acesteia, deci о carte importantä. Nu trebuie uitat nici cä Antologhionul, s-а räspändit sub forma unui colligat, Tmpreunä cu un Octoih (Rämnic, 1706), un alt element comun al celor douä cärti fiind §i tipograful cäruia i se datoreazä aparitia acestora: Mihai l§tvanovici, care a activat ca §i tipograf Tn ambele centre, la Alba lulia §i la Rämnic. Cele douä cärti sunt apropiate ca §i volum, iar cei 5 zloti care semnificä diferenta dintre cele douä preturi pot sä Tnsemne cheltuielile de transport de la Rämnic, unde a fost tipärit Antologhionul.

О altä Tntrebare pe care ne-о putem puné este de unde erau cumpärate cärtile? Räspunsurile pot fi mai multe, fie erau cumpärate de cätre tinerii din sat care erau plecati la studii, din dorinta lor de a Tnzestra biserica cu cärti sfinte, donatii ale enoria§ilor Tn scopul pomenirii familiilor acestora, fie direct de la tipografii, un fapt mai putin probabil mai ales Tn cazul tipografiilor din Moldova sau din Muntenia. Aid vor interveni colportorii de cärti, cei care mergeau Tn diferite localitäti, ca orice negustor, ca sä T§i vändä marfa, care Tn cazul de fatä era cartea. ín privinta acestei idei din urmä, edificatoare este о Tnsemnare de pe filele unuia din cele trei exemplare ale Minologhionului (Blaj, 1781-ex.1): “In 1782 un cärtari acest Minei §i alte cärti de vändut au venit §i la sat Dumbravä la mine preot Florea ... §i s-au tärguit 27 de florinti”. Este relevant faptul cä ace§ti colportori erau “aprovizionati" cu cele mai noi cärti tipärite, Minologhionul (Blaj, 1781) apäruse cu doar un an Tnainte. ínsemnarea lasä un semn de Tntrebare Tn privinta celorlalte douä exemplare ale Minologhionului care sunt prezente Tn comunä. Au fost ele achizitionate de la acela§i colportor? insemnärile de pe aceste exemplare din urmä nu au datare precisä, Tnsä cei de la Räpa de Jos (ex. nr. 2) are о Tnsemnare datatä aproximativ: “Aceastä sfäntä carte este cumpäratä ... ín zilele pre luminatului Frantisc”, deci dacä acest Francisc este Tmpäratul Francisc I (1792-1835) Tmpärat al Sfäntului Imperiu roman de natiune germanä §i mai apói Tmpärat al Austriei1 2, atunci cartea a fost cumpäratä Tn intervalul 1792- 1835, deci nu existä posibilitatea ca acest exemplar sä fi fost cumpärat de la acela§i colportor, sau Tn acea§i perioadä cu exemplarul de la Dumbrava.

ín concluzie cärtile cercetate Tn acest context au fost cumpärate cu preturi cuprinse Tntre 12 florini, Tn cazul Penticostarului (Bucure§ti, 1768), §i 30 florini, cät a costat Cazania lui Varlaam (la§i, 1643).

ín comunitätile rurale se cheltuiau bani nu doar pentru achizitionarea cärtilor ci §i pentru relegarea acestora, ceea ce dovede§te о grijä deosebitä dupä

1 Dimitrie Poptäma§, Pretul de achizitie al “Cärtii romäne§ti de invätäturä”pe baza unor insemnäri din secolul al XVII- lea, ín: Valori bibliofilé din patrimoniul cultural national, II, Bucure§ti, 1983, p. 366;

2 David Prodan, Supplex Libellus Valachorum, Bucure§ti, 1998, p. 368;

417