Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 28. (2006)
Patrimoniu
na§tere unor combinatii din cele mai bizare §i mai nepreväzute. La acestea adäugäm tendinta arti§tilor barocului de a realiza monumente de dimensiuni tot mai mari, planul general de ansamblu cuprinzänd, de cele mai multe ori, о clädire centralä de la care radiant pornesc alte construct», insä uneori, datoritä faptului cä mijloacele materiale ale ctitorului se epuizeazä mai repede decät resursele imaginatiei, constructiile rämän neterminate. in Transilvania, de§i formele arhitecturii Rena§terii au persistat §i dupä anul 1700, dupä cucerirea provinciei de cätre Habsburgi, viata politicä, economicä §i socialä cunoa§te о nouä etapä de dezvoltare. Pentru consolidarea pozitiilor cucerite régimül austriac T§i Tntocme§te un plan, conform cäruia ori ce activitate trebuia subordonatä acestui scop. Pornind de la aceste aspirat», un rol de seamä i se acordä artei, cu deosebire arhitecturii, Tn care stilul baroc este chemat sä agrementeze viata aristocratiei. intämpinat la Tnceput cu о oarecare reticentä, curänd stilul baroc cä§tigä teren, Tndeosebi prin arhitectura eclesiasticä, ajungänd ca la mijlocul secolului al XVIII-lea sä domine arta Transilvaniei. insä cu toate realizärile de exceptie, nu Tntälnim formele §i bogätia decorativä а monumentelor din tärile Europei de vest sau centrale. §i cu atät mai modeste sunt realizärile de la Tärgu-Mure§, fatä de cele de la Cluj, Oradea sau Timi§oara, care pot fi considerate specifice barocului popular transilvänean. Remarcäm Tnsä un aspect. Arta barocä din Transilvania prime§te valente doar dupä mijlocul secolului al XVIII-lea, cänd arta Europei apusene a trecut la un nou vocabular artistic §i tehnic, cel clasicist. La Tärgu-Mure§ barocul pätrunde pe la mijlocul secolului al XVII-lea, prin construirea, aproximativ Tn anul 1640, a casei „Pálffi” din strada Bolyai nr. 12, a cárui partiu §i decorat» ale pila§trilor о apropie, mai degrabä, de locuinta simplä orä§eneascä §i arta popularä. Realizärile baroce de la Tärgu-Mure§, cu deosebire cele provenite din secolul al XVIII-lea, de§i sunt considerate ca о creatie „provinciáié” Tn ansamblul lor constituie realizäri cu о personalitate bine definitä Tn urbanismul transilvänean. Dacä palatul lui Toldalagi din Tärgu-Mure§ Tmplete§te barocul cu elemente ale rococo-ului, unele clädiri publice sau chiar case nobiliare au о tinutä mai sobrä, cu putine elemente decorative, dintre eie remarcändu-se Biblioteca „Teleki” §i Prefectura Veche. Monumentul1 cunoscut sub numele de Prefectura Veche se aflä Tn strada Bolyai nr. 5, pe platforma ce forma vechea piatä a localitätii, odinioarä constituind unul dintre cele trei nuclee a ora§ului. (pl. 1). Este firesc sä fie strada cu cea mai veche atestare documentarä, documentele consemnänd-o Tncä din secolul al XVI-lea, ca strada „Sfäntu Nicolae”, Tn anul 1567 („platea Sancti Nicolai”), 1575 („vulgo Szent Miklós Uttzára menő Sikátor”, 1586 („Zen Miklós Vtczajaban”) 2 etc. Aid, Tn aceastä piatä, pänä Tn anul 1601 cänd ora§ul este distrus de cätre o§tirile generalului austriac Basta, ca mäsurä de pedepsire a locuitorilor pentru sprijinul dat domnitorului román Mihai Viteazul, au existat douä edificii religioase: biserica „Sfäntu Nicolae” de la care piata a §i preluat denumirea §i biserica veche 1 2 1Declarat monument istoric prin H.C.M nr. 661/1955, poz. 3242. Tn anul 1991 Comisia Nationalä a Monumentelor, Ansamblurilor §i Siturilor Istorice (CNMASI), apróba noua listä, monumentul fiind Tnscris sub codul В - 0017. 2Vigh Károly, Marosvásárhely helynevek és földrajzi közszavak ( Denumiri toponimice §i geografice comune din Tárgu-Mure§), Miercurea Ciuc, Ed. Pallas-Akadémia, 1996, p. 202-203.; Pál-Antal Sándor, A marosvásárhely utcák, közök és terek történeti névtára. Indicatorul istoric al strázilor, pasajelor §i pietelor din Tärgu-Mure§.Consultant tehnic: Man loan Eugen, Tärgu-Mure§, Ed. Mentor, 1997, p. 76-77. 362
