Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 28. (2006)
Istorie
mai atentä fatä de Todea, “sä caute sä-i comunice unele salutäri din partea altor detinuti Tn cazul in care este rugat a face acest lucru [...], sä-i facä anumite informäri §i sä-i cearä pärerea [despre] diverse evenimente politice, reduced de pedepse”.1 Tncadrarea informativä a episcopului Todea urmärea interceptarea oricärei intentii a lui de a comunica cu exteriőrül. Primii doi agenti erau Tn mäsurä sä afle dacä Tncearcä acest lucru cu sprijinul vreunui coleg de camerä, precum §i dacä din camera unde era Tntemnitat realizeazä Tn vreun fel comunicäri cu detinuti din alte camere. Cél de-al treilea avea rolul cél mai dinamic. ín baza instructajului el trebuia sä modeleze relatia cu episcopul de a§a manierä meat sä-i devinä util Tn ideea unei tentative de transmitere a informatiilor spre exterior. Pentru situatia Tn care el nu reu§ea deplin, erau preväzute actiunile de control. Acestea din urmä porneau de la initiative lui Todea de a lua legätura cu Reghinul prin agentul “Some§anu”. Astfel, Tn ultimele douä puncte ale planului de mäsuri, se specifica efectuarea de investigatii la domiciliul din Reghin, pentru a se stabili “ce se cunoa§te despre situatia lui din detentie” §i dacä familia sa a fost contactatä de fo§ti detinuti. ín cazul Tn care existau indicii care sä confirme о asemenea ipotezä, Tntreaga familie urma sä fie Tncadratä informativ. Totodatä, era avutä Tn vedere supravegherea informativä a “elementelor care au fost condamnate Tn lot cu Todea”, pentru a se stabili dacä mentin legätura cu el §i pentru depistarea aspectelor nedeclarate Tn anchetä.1 2 Deschiderea dosarului individual ar fi trebuit sä adueä un surplus de informatii Tn ceea ce prive§te activitatea episcopului. Nota informativä a agentului “Dinu Drágán” din 14 octombrie 1961, pärea sä confirme acest lucru. ín cuprinsul ei erau redate opiniile episcopului referitoare la desfiintarea Bisericii Greco- Catolice care, Tn viziunea sa, de§i a fost realizatä contrar uzantelor internationale, va Tnvia din nou. Sperantele sale se bazau pe puterea spiritual a Bisericii Catolice, care va reu§i sä se impunä Tn fata Moscovei §i va negocia de la egal la egal pentru repunerea cultului greco-catolic Tn legalitate §i pentru eliberarea preotilor din temnite. Momentul unei asemenea Tntelegeri era fixát pentru anul 1962. Todea opina cä Tn situatia Tn care ea nu se va realiza, preotii “vor deveni martiri”, asemenea primilor cre§tini de la Roma.3 Nota informativä a agentului “Dinu Drágán” survine la doar о zi dupä ce episcopul aleätuise la cererea conducerii penitenciarului о declaratie despre activitatea pentru care a fost arestat §i condamnat. ín cuprisul acestei declaratii, pe care Todea о intituleazä “Memoriu”, el sintetizeazä principalele motive ale mentinerii sale pe pozitiile de rezistentä. Conform declaratiei, activitatea lui deriva din “ actiunea Tntreprinsä de ínaltul guvern al RPR din anul 1948”, pe care о socotea injustä, nepärinteascä §i о “Tngrozitoare siluire de credintä”.4 Tocmai de aceea a hotärät sä rämänä pe linia credintei catolice, Tndemnänd pe preoti §i credincio§i sä facä acela§i lucru, deoarece “aceasta nu numai cä nu Ti Tmpiedicä de a fi cetäteni loiali ai Statului, ci dimpotrivä Ti ajutä”.5 ín acest sens a trimis preotilor greco-catolici “serisori prin care Ti Tndemnam sä fie tari Tn credintä” §i a comunicat “Sfäntului Pärinte de la Roma, situatia realä a Arhidiocezei Blajului”.6 11bidem. 2Ibidem, filele 8 §i 9 3Ibidem, fila 10. 4Ibidem, fila 44/1. 5lbidem. 6lbidem, fila 44/2. 359
