Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 28. (2006)
Istorie
apropiere dintre ace§tia §i liderul Bisericii Greco-Catolice. A§a-numitele “expuneri politice” ale detinutilor erau presärate cu opinii privind rolul pe care avea sä-l Tndeplineascä Tn viitor catolicismul in societatea romäneascä. Detinutul Nenitescu, de pildä, aprecia cä era necesar ca poporul román “sä imbräti§eze religia catolicä pentru a rupe orice relatiuni cu slavii prin ortodoxism”. Prin catolicism ar fi urmat sä fie adus in tarä capital occidental, ceea ce ar fi echivalat cu “deschiderea portilor civilizatiei §i influentei occidentale”.1 Expunerea lui Nenitescu definea о Strategie de urmat pentru combaterea in viitor a dominatiei marelui vecin de Ia räsärit. Asocierile pe care le face nu sunt intämplätoare §i nu pornesc dintr-un fanatism religiös al detinutului. Dupä cum reiese din notä, el nu era un credincios fervent §i “nu lua parte Ia slujbele lui Todea”, sustinänd “dezinteresat” §i “numai in binele poporului” román necesitatea de trecere Ia catolicism.1 2 Opiniile sale pornesc de Ia о realitate istoricä probata. Infiltrarea comunismul slav in spatiul romänesc a insemnat in plan politic inaugurarea dominatiei partidului unie, partidele de opozitie, intre care §i PNT, fiind eliminate. In plan spiritual, evolutia a fost asemänätoare. Comunismul a reu§it sä inregimenteze Biserica Ortodoxä, rezervändu-i rolul dominant prin eliminarea sau marginalizarea bisericilor “rivale”. Tnsä nu este vorba de rivalitatea traditional dintre ortodoxie §i catolicism, care s-а mentinut in limitele decentei vreme indelungatä, ci mai degrabä de rivalitatea politicä dintre cele douä blocuri care perforeazä planul spiritual, modeländu-l. Nu Biserica Ortodoxä a scos in afara légii cultui greco-catolic, ci factorul politic care a folosit aceastä bisericä ca ре о pärghie pentru servirea propriilor interese. Culpa imputabilä Bisericii Ortodoxé о reprezenta о anume lejeritate in ceea ce prive§te inregimentarea ei, de§i nu §tim cum ar fi putut rezista tävälugului comunist. De aici §i aceastä asociere dintre ortodoxie §i comunism. De cealaltä parte, Biserica Catolicä §i cea Greco-Catolicä s-au remarcat prin pozitiile anticomuniste adoptate. Ele se accentueazä in momentul in care factorul politic actioneazä in plan religiös. Persistente ingerintelor abuzive a comuni§tilor in activitatea bisericii reprezenta о incälcare nu numai a autoritätii religioase, ci §i о abatere periculoasä de la normele democratice privind respectarea libertätii de credintä. Reactiile fire§ti de protest ale Bisericii Catolice §i Greco-Catolice au fost insä calificate drept о opozitie fäti§ä de ordin politic fatä de sistemul comunist, de§i intr-o primä fazä eie vizau doar asigurarea derulärii normale a activitätii cultului. Desfiintarea Bisericii Greco-Catolice a intärit aceastä perceptie. Tn plus, prin faptul cä ortodoxia a fost asociatä de comuni§ti la actiunea de desfiintare a greco-catolicismului, foarte multi, asemenea detinutului Nenitescu, impärtä§eau ideea cä trecerea romänilor la catolicism ar fi corespuns unui containement fatä de comunism. Afinitätile episcopului Todea fatä de Partidul National Täränesc, remarcate de Securitate incä de dinainte de arestarea lui, au continuat sä se manifeste §i in inchisoare. Eie sunt puse in evidentä de “slujba solemnä cu parastas” in onoarea lui luliu Maniu, oficiatä in 5 februarie 1960 in penitenciarul de la Pite§ti. Din insärcinarea lui au fost oficiate slujbe religioase §i de cätre ceilalti preoti grecocatolici din penitenciar.3 Dupä cum reiese din nota informativä, aceastä manifestare nu a fost singularä. Tn aprilie 1960, preotul greco-catolic Dänilä Berinde, adusese vestea mortii frunta§ului täränist Pogoneanu, in penitenciarul 11bidem, fila 11. 2lbidem. 3Ibidem, fila 12. 357
