Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 28. (2006)
Istorie
penitenciar. Intuind cä vreme de cäteva luni dupä eliberare detinutul avea sä fie filat de Securitate, episcopul i-a recomandat sä se comporte cu prudentá. ín opinia sa, dupä un interval de 7-8 luni, activitatea de supraveghere avea sä se diminueze ín intensitate, ceea ce i-ar fi permis Tndeplinirea anumitor sarcini. Una dintre ele era aceea de a serié о scrisoare cumnatului sáu, Mera Vasile, din localitatea Habic, regiunea Mure§, prin care sä-i transmitä tot ceea ce §tie despre el, cä este sänätos §i cu moralul ridicat. Pentru evitarea nepläcerilor, in locul numelui säu, Todea recomanda folosirea conspirativelor “Stela” sau “Monica”, familia lui cunoscänd consemnul.1 Aceea§i sarcinä urma sä fie Tndeplinitä, Tn acelea§i conditii de conspirativitate §i in eventualitatea unei deplasäri la Reghin, unde detinutul eliberat trebuia sä-l contacteze pe Pop luliu.1 2 Färä indoialä gestul lui Todea i-a dat satisfactie It. maj. Costea, Alexandru Todea arätändu-se receptív fatä de scenariul ticluit de el. ínsá din punct de vedere informativ rezultatele nu au fost cele a§teptate. Dorinta de a-§i anunta rudele in legäturä cu situatia in care se gäsea la penitenciarul din Dej, nu se incadra in nici о categorie de amenintäri la adresa sigurantei nationale. Todea nu dezväluise nici un fei de legäturä cu “elementele du§mänoase” din exterior. Cu toate acestea, el a furnizat informatii care puteau fi exploatate pentru obtinerea de rezultate spectaculoase. Este §i motivul pentru care datele din nota agentului “Some§anu” au fost trimise organelor de Securitate din Tg. Mure§.3 Succesul inregistrat de It. maj. Costea prin intermediul lui “Some§anu” in penitenciarul de la Dej, pune in evidentä о serie de aspecte binecunoscute ale activitätii informative a Securitätii. Pe de о parte, aceastä activitate este omniprezentä, nefiind limitatä de nici un fei de restrictie de ordin administrativ. Pe de altä parte ea este perpetuä, individui care s-а remarcat pentru manifestäri de opozitie, fiind mereu insotit de “observatori” ai activitätii sale, indiferent dacä este in libertate sau dacä este “gäzduit” de vreun penitenciar, dupä ce a fost demascat public. Nu in ultimul ränd, Securitatea a folosit judicios resursele informative din penitenciare. Recrutärile de aici sunt realizate facil §i in deplinä conspirativitate, informatorii avänd posibilitatea de a actiona pe multiple planuri. Infiltrarea lor in camerele unde se afla “obiectivul” sau, mai tärziu, ’’vectorul” , pe längä furnizarea de informatii, le asigura о pozitie deosebitä pentru infilträri de succes in diversele grupuri tintä dupä eliberare. ín cazul lui Todea, agentul “Some§anu” reu§ise decriptarea consemnului pentru penetrarea informativä а grupului de rezistentä pe care acesta l-а coordonat ínainte de a fi intemnitat. Securitatea din Tg. Mure§ putea de acum sä actioneze pentru depistarea eventualelor tendinte de revigorare a cultului greco-catolic. íncercarea lui Todea de a contacta persoane din afara penitenciarului nu а fäcut decät sä justifice continuarea actiunilor informative. ín 11 iunie 1961, agentul “Sava Victor” relata in camera de anchetä a penitenciarului despre insärcinärile date de episcop pentru colegii de camerä care urmau sä fie eliberati. Potrivit afirmatiilor informatorului, consemnate dealtfel intr-o notä ata§atä la dosarul lui Todea, acesta “a instruit pe preotul Kilian §i Bittenbinder”, a cäror eliberare era prognozatä pentru 25 august 1961.4 Continutul acestui instructaj insä nu era cunoscut de informator. ín schimb, el era la curent cu sarcinile trasate de episcop lui Schutz Blasius, care de asemenea urma sä fie eliberat. fntrucät 11bidem, fila 21. 2lbidem, fila 22. 3Ibidem, fila 21. 4Ibidem, fila 16. 355
