Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 28. (2006)
Istorie
temnitei comuniste. Conform notei, la Tnceputul lunii noiembrie, Tn camera 14 (carantiná) a penitenciarului de la Jilava, “au sosit Tn trecere, venind de la Penit. RTmnicu Särat detinutii: Todea fost episcop greco-catolic, Dragomir fost episcop greco-catolic, Tátaru fost preot greco-catolic, Lelutiu fost preot greco-catolic, Boro§ fost preot greco-catolic §i Walter fost preot reformat condamnat pentru Tnaltä trädare”.1 La momentul respectiv, Tn penitenciarul din Jilava era Tntemnitat §i Urziceanu Gheorghe, fost national-cre§tin, care fusese, anterior, Tnchis Tn penitenciarul de la Aiud. Acesta a luat legatura cu lotul preotilor greco-catolici, punändu-i la curent cu ultimele evenimente politice interne §i externe. Cu acest prilej, episcopul Todea “a fäcut afirmatiuni auzite de toti cei din camerä, cä acuma a venit sffr§itul comunismului, a§a cum i-a prezis numita lonela sorä (cälugäritä) Tncä din anii ‘948-‘949, care a fost sub directa supraveghere a lui".1 2 Afirmatii similare a fäcut §i pärintele Lelutiu. Increzätori cä “pacea va pleca chiar din Románia §i ru§ii vorfi obligati sä päräseascä tara §i sä se retragä Tn granitele lor”, cei dói au tinut §i cäteva predici Tn camerä “arätTnd cä cre§tinismul va Tnvinge §i toatá lumea va fi liberá”.3 Pänä la acest punct actiunile celor dói nu Tntruneau conditiile considerate necesare pentru declan§area mäsurilor pe linie informativä. Färä Tndoialä, evolutia evenimentelor din plan intern §i international a ajuns sä fie pänä la urmä cunoscutä §i de ceilalti detinuti, speranta präbu§irii regimului care i-a aruncat Tn temnitä fiind Tmpärtä§itä §i exprimatä de toti cei Tnchi§i. Tnsä, Lelutiu §i Todea nu s-au limitat la a-§i exprima public opiniile privind viitoarea evolutie politicä romäneascä, ci “au fäcut rugäciuni §i Tnvatä pe detinuti sä nu-§i piardä Tncredere Tn Dumnezeu”.4 Din acest punct de vedere potentialul lor s-а dovedit unul enorm. Tn virtutea unui comportament care nu putea fi Tngrädit nici chiar de rigorile regimului de detentie, ei au continuat sä oficieze slujbe religioase. Refugiul pe care fiecare detinut l-а regäsit Tn credintä, era un domeniu pe care clerul Tntemnitat a avut privilegiul de а-l gestiona. Aici intervine de fapt influenta la care se face referire Tn documentele informative: capacitatea clerului de a converti la rezistentä detinutii sau de a-i determina sä nu-§i päräseascä pozitiile prin prezervarea credintei. Emotiile negative ale celor Tnsärcinati cu educatia Tn spiritul supunerii §i devotamentului fatä de partidul clarväzätor, au fost stärnite Tnsä mai ales de latura politicä a activitätii clerului greco-catolic. О notä, semnatä de agentul “Leon Cristescu”, din 20 februarie 1960, definea §i coordonatele de actiune ale grecocatolicilor de aceastä datä Tn penitenciarul de la Pite§ti.5 Tn notä se aräta cä din 11bidem, fila 43. 2lbidem. Sora lonela a fost §i ea angrenatä in activitatea clandestinä greco-catolicä giratä de episcopul Todea, fiind unul dintre curierii folositi Tn cadrul organizatiei. 3lbidem. Albidem. 5lbidem, fila 41. Este vorba de о “notä - extras” alcätuitä Tn penitenciarul de la Jilava, care a fost transmisä penitenciarului din Dej §i care face referire la activitatea episcopului Tn penitenciarul de la Pite§ti. Aspectui edificä asupra colaborärii pe linie informativä dintre cele trei penitenciare. Tn penitenciarul de la Pite§ti, episcopul Todea a fost Tnchis Tn camera 33, aläturi de alti 75 de detinuti. Datä fiind circulatia informatiei Tntre penitenciare, deducem cä “Leon Cristescu” a fäcut parte din grupul de detinuti Tnchifi Tn penitenciarul de la Pite§ti Tn aceea§i camerä cu episcopul Todea, Tn urma unei redistribuiri a detinutilor el fiind ulterior Tncarcerat la Jilava, Tn timp ce episcopul a fost transferat la penitenciarul din Dej. 350
