Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 28. (2006)
Istorie
Tndemna §i instiga pe credincio§ii [grecoj-catolici atät ín contra bisericii ortodoxé cät §i ín contra regimului de democratie popularä”.1 Afirmatiile din material sunt pänä la un punct ín perfectä concordantä cu realitatea. Pe fondul mäsurilor intreprinse de guvernul comunist prin intermediul ierarhilor impu§i la conducerea Bisericii Ortodoxé, Biserica Unitä §i Sfäntul Scaun au reactionat, criticänd tratamentul aplicat greco-catolicilor §i catolicilor §i adresänd indemnuri clerului unit §i prin intermediul acestora enoria§ilor la pästrarea credintei. Opozitia fatä de actul unificärii a fost о realitate incontestabilä, la fel cum nu poate fi tägäduit rolul pe care l-а índeplinit clerul in ansamblul ei. Acuzatiile de instigare impotriva regimului §i Bisericii Ortodoxé nu pót fi puse insä decät pe seama unei superficiale §i, dealtfel de dórit interpretari a luärilor de pozitie atät ale ierarhiei unite, cät §i clerului de ränd fatä de abuzul sävär§it de factorul politic §i de cätre ierarhii implicati de acesta in actul revenirii. Tn 1955 detentia majoritätii clerului greco-catolic rezistent implicat in activitatea “Vicariatului Clandestin” s-а incheiat, procedändu-se la amnistierea lor in baza prevederilor Decretului 421/1955. Mäsura a intervenit in conditiile in care blocul comunist a fost traversat de un val al relaxärii. Aceastä relaxare insä a fost una limitatä, släbind doar aparent corzile sistemului represiv §i pentru о scurtä perioadä de timp. Rämä§ite ale vechilor comportamente au räzbätut pe mai departe, fiind revigorate mai ales de evenimentele din Ungaria §i Polonia. Abia in debutul anilor ’60 se va semnala о nouä ameliorare a lor. Tn tot acest timp, värfurile opozitiei au rämas cantonate in temnitele comuniste. Paranoia care a insotit competitia pentru mentinerea in scaunul puterii a lui Gheorghiu-Dej, cumulatä cu evolutiile revolutionäre din cadrul blocului comunist, s-а concretizat intr-o atentä monitorizare a comportamentului politic al populatiei §i a posibilitätii ca aceasta sä-§i manifeste mai deschis nemultumirea. Ea s-а räsfränt §i asupra detinutilor politici, mäsura intemnitärii fiind consideratä vulnerabilä din punct de vedere al izolärii lor de societate. Tn debutul anilor '60 aceastä monitorizare este incä prezentä in cadrul penitenciarelor din Románia. Episcopul clandestin Alexandru Todea, spre exemplu, a fost subiectul unei investigatii de acest gen petrecutä la penitenciarul din Dej pe parcursul anilor 1961-1962. Cauzele care au determinat-o sunt datele compromitätoare despre “activitatea du§mänoasä pe linia fostului cult grecocatolic, de mentinere a ideologiei in rindul celorlalti fo§ti preoti §i de convertire a altor detinuti la catolicism”. Totodatä, episcopul a fost semnalat pentru “activitatea nationalistä §i de sprijinire a fostului P.N.T.”, motiv pentru care a fost trecut in evidenta operativä ca “element virf greco-catolic cu activitate in detentie’1 2 3. Atitudinea sa §i “activitatea contrarevolutionarä” impotriva RPR au constituit suficiente argumente pentru deschiderea “dosarului individual”.4 Analiza actiunilor intreprinse pentru documentarea §i contracararea activitätii episcopului, precum §i a “materialului verificat §i neíndoielnic” din cuprinsul dosarului säu, pun in evidentä informatii inedite §i utile pentru decriptarea resorturilor intime ale schemei represive comuniste. 1ACNSAS, Arhivele Ministerului Justitiei, Fond: Penal, dosar nr. 2040, vol 1, fila 10. 2ACNSAS, Fond: Informativ, dosar nr. 3459, vol. 1, fila 5 (in continuare ACNSAS, Fond. T,...) 3lbidem. 4Ibidem. 348
