Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 28. (2006)
Istorie
(Germania, peste tot), adus de tinerii Tnvätätori sa§i care efectuaserä un stagiu de pregätire ín tara despre care se fäcea vorbire in cäntec.1 De-а lungul anilor 1936-1938, mijloacele de propaganda au rämas acelea§i (conferinte, presa venitä din Germania, serbäri culturale §i jocuri, “cercuri de muncä spirituálé”, organizate §i conduse de preoti etc.), dar a crescut substantial numärul aderentilor, aproape toatä populatia germáné a judetului fiind Tnglobatá Tn organizatiile prohitleriste. in anul 1939, activitatea hitleristä se radicalizeazá, Tnregisträndu-se primele acte contrare legilor tärii, din care cauzá, Tn cursul anului amintit, au fost trimi§i Tn judecatá, pentru diferite fapte contrare sigurantei statului, un numár de 36 sa§i. Ace§tia au fost surprin§i adunänd date §i informatii despre organizarea diferitelor institutii ale statului, Tndeosebi organizarea §i dispunerea posturilor de jandermi §i ale armatei, configuratia reliefului etc. Nesupuneri fatä de autoritär s-au Tnregistrat, Tndeosebi, Tn comuneler Atel §i Ungra. Tot atunci, populatia germáné a Tnceput sá salute cu “Heil Hitler” Tn loc de “Bűné ziua”. in acest an, se Tnregistreazá tot felül de amenintäri §i presiuni din partea conducátorilor la adresa populatiei germane, care Tncá nu era pe deplin convinsá de necesitatea aderärii la vre-o organizatie de tip hitlerist. I se comunica acesteia cá acél care nu se va Tnscrie nu va mai avea nici un drept civic sau politic §i va fi trecut §i Tn cartea neagrá a Grupului german, nemaiputänd ocupa nici о functie sau serviciu. in spiritul sloganului conform cáruia “cine nu este cu női este Tmpotriva noastrá, nu existá neutri §i cine este Tmpotriva noastrá va suporta consecintele”, copiii opozantilor pierdeau dreptul de a frecventa §coala sáseascá. in septembrie 1940, Tncá Tnainte de instalarea regimului Ion Antonescu (6 septembrie), germanii au trecut la organizarea gárzilor nationale sáse§ti care fáceau instructie militará Tn vázul tuturor, Tn grupuri de 80-100 de persoane, cu arme §i comandá Tn limba germáné. Medicii de circumscriptie, de origine germáné (Adolf Hochmeister §i Grosser Ipsén, de pildá), au organizat recrutári deghizate, Tntocmind fi§e medicale pentru tinerii sa§i, Tntre 16 §i 25 ani, din comunele Buia, Peti§, Mighindoala §i Moti§.1 2 Populatia germáné din comuna §eica Maré, de pildá, a fost vizitatá §i consultatá de cátre medici germani care au sfátuit energic tineretul Tntre 16 §i 25 de ani sá nu Tncheie legáturi conjugale cu románii pentru a nu se degenera rasa arianá. Pe fatá §i Tn public s-au sérbátorit succesele trupelor germane din Olanda §i Belgia. Cénd s-а comunicat strápungerea liniei Maginot, sa§ii se Tmbráti§au §i se sárutau de bucurie, pe strázi. Dupá 6 septembrie 1940, lipsa de loialitate a populatiei germane din judetul supus atentiei noastre fatá de autoritäre statului román aproape cá se generalizeazá. Odatá cu legalizarea Grupului Etnic German, Tn noiembrie, activitatea subversivá a sa§ilor trece §i ea Tn legalitate, nemaifiind monitorizatá de cátre institutiile abilitate ale statului román. ín timpul dictaturii legionare, sa§ii din Transilvania au exploatat situatia de inferioritate a Romániei fatá de Germania ca §i prezenta trupelor germane. ín fiecare comuná au luat fiintá organele politice ale G.E.G. avTnd Tn fruntea lor un pre§edinte, un vicepre§edinte §i un anumit numár de membri. Acest comitet conducea Tntreaga viatá publicá §i chiar particulará a conationalilor sa§i. Pentru aplanarea conflictelor ivite Tntre ace§tia, s-au Tnfiintat comisiile de arbitri care cäutat sä convingä pártile Tmpricinate sä nu compare Tn fata instantelor romäne§ti, pe care le considerau subiective sau pärtinitoare. íntr-un raport al Legiunii de Jandarmi Tárnává Mare, stä scris cá din 1 Idem, f. 965 2ldem, f. 830. 342
