Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 28. (2006)
Istorie
statului, astfei ca nici una din ele sä nu schimbe unitatea de disciplina a poporului.»1 ín plan extern, delegatii turci trimi§i la San-Francisco, ín urma discutiilor cu omologii americani au obtinut asiguräri formale din partea acestora cá la viitoarea conferintä de pace, Turciei íi va fi confirmat mandatui asupra Strämtorilor, ea fiind singura putere limitrofä cu cele mai serioase pozitii de neutralitate si singura detinátoare a miiloacelor organizate pentru a continua mandatui1 2. Dupä räzboi, a apärut necesitatea primenirii vietii politice, astfei cä Partidul Republican al Poporului a admis crearea Tn anul 1946 a mai multor formatiuni politice. Primul a fost Partidul Refacerii Nationale, íntemeiat de inginerul Nuri Damirag, primul constructor de avioane din Turcia, dar care a avut о viatä efemerä §i la foarte scurt timp a dispärut din viata politica. Celal Bayar, multi ani prim ministru ín timpul conducerii lui Ataturk, va Tnfiinta Partidul Democrat. Foarte bun ín problemele economice, a reu§it ín doar cäteva luni sa-§i ca§tige о mare popularitate ín provinciile apusene mai civilizate ale Turciei. Politica acestui partid era de centru-stänga §i acorda prioritate problemelor economice §i sociale. La alegerile din 1945, lupta s-а dat íntre partidul de guvernämänt §i democrati, rezultatul fiind alegerea a 69 de deputati democrati ín Marea Adunare Nationalä. La Ankara chiar la primul scrutin nu a fost ales Ismét Inonu, ci Celal Bayar3. Al treilea maré partid de opozitie, Partidul Social Democrat a fost ínfiintat de Camil Alpay. Era un organism politic de stänga cu о doctrinä pur marxista, liderul acestuia fiind ín 1922 §i íntemeietorul Partidului Comunist Tűre, in conditiile in care raporturile sovieto-turce la acea vreme erau dintre cele mai apropiate. ín urma reactiei lui Atatürk, formatiunea a fost desfiintatä, iar liderul arestat. La reluarea activitätii politice a fost sub permanenta supraveghere a politiei mai ales cá ín aprilie 1946 social democratii lansau un manifest de colaborare cu partidele socialiste din table vecine, in special din Bulgaria. Rezultatul a fost denuntat de presa guvernamentalä, conducätorii incriminati de trädare, iar politia a fäcut о descindere la sediu, de unde a ridicat о serie de acte §i sigiländu-l; cu toate acestea a continuat sä functioneze. Din 1946 guvernul a diminuat controlul asupra partidelor de opozitie, in special a celor de stänga, printre care de micä importantä era §i Partidul Socialist al Turciei ínfiintat de Adil Mustecabi. Li se acorda chiar dreptul de a tipäri ziare proprii, dorind astfei sä arate lumii cä in Turcia este libertate §i sä dobändeascä eventual §i simpatia URSS-ului in problema Strämtorilor. ín consecintä, au apärut ziarele Ses («Vocea»), Markopasa («Mutul de la manutantä»), Yigin («Masele»), Halk («Poporul») care au inceput, incä de la primul numär, о sustinutä campanie impotriva guvernului, preconizänd Tn acela§i timp о politicä de apropiere de URSS. S-au creat apói mai multe sindicate muncitore§ti (in jur de 600). ín decembrie 1946 insä, färä a se fi Tntämplat ceva deosebit, au fost suprimate partidele de stänga, sindicatele dizolvate, iar ziarele inchise. De asemenea, politia a arestat §i circa 80 de comuni§ti printre care se aflau §i Camil Alpay, Adil Mustacabi etc. Din informatiile obtinute pe cäi neoficiale, agentul SSI informa cä hotärärea guvernului a fost motivatä astfei: la inceputul lunii decembrie 1946 au izbucnit ciocniri sängeroase íntre partizanii din nordul Greciei §i trupele guvernamentale, lupte care au atins §i frontiéra turcä. Refugiatii turci din Grecia au relatat ziarelor masacrele comuni§tilor greci asupra populatiei civile turce§ti, lucru 1 Ibidem, f. 414. 2 Ibidem, f. 411. 3 Vezi pe larg, ASRI, Fond D, dosar nr. 3806, f. 411 - 425. 333
