Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 28. (2006)

Istorie

Pentru instructia armatei, consideratä de Aliati destul de slaba, au fost trimi§i numero§i sergenti-majori britanici §i foarte multi americani. Maiorul John Hesketh (britanic) fusese Tnsärcinat cu organizarea instructiei cadrelor din artilerie §i armele motorizate, Tn special din unitätile de tancuri, Tn timp ce maiorul Gay Sedwel räspundea de organizarea instructiei Tn unitätile de infanterie. Cu acest prilej, Aliatii au aflat cä majoritatea ofiterilor turci, Tn special cei cu grade superioare §i statmajori§tii nutreau simpatii destul de avansate fatä de Germania. Pentru a contracara acest curent, imediat au fost organizate «Comisii Observatoare» pe diferite teatre operative Aliate, pentru ca ace§tia sä poatä observa marea fortä a occidentalilor, perfecta dotare a trupelor §i noutatea materialelor de räzboi; scopul vizát era ca admiratia §i simpatia fatä de armata germanä sä scadä simtitor. Americanii organizaserä chiar un plan de aprovizionare, Tn cursul primäverii anului 1943, cu materiale de räzboi ultramoderne pentru trei divizii motorizate. Zilnic soseau tehnicieni, mecanici monteuri §i mecanici instructori pentru asamblarea tancurilor §i a aparatelor aeronautice sosite, Tn acela§i timp realizändu-se §i instruirea. Conform Tntelegerii de la Adana, Aliatii urmau sä depoziteze mari cantitäti de material de räzboi la frontiéra turco-sirianä cu conditia ca Ankara sä-§i retragä toate trupele aflate pe Linia Taurusului §i de pe frontiéra turco-sirianä. In aceastä zonä turcii läsau doar trupele necesare pentru paza cäilor de comunicatii, a lucrärilor strategice §i a acélóra cu caracter militar (270 auto-jeep-uri, 80 autocamioane de 2 §i 3 tone Chevrolet §i Ford §i 22 avioane de vänätoare aduse de piloti americani).

Prin Conventia de la Adana, Ia insistenta lui Churchill, Turcia s-а obligat sä tinä §i sä punä Tn perfectä stare §oseaua nationalä Siria-Adana-Ankara §i sä facä lucräri de lärgire a ei. Se mai obliga ca pe längä toate tuneleie sä construiascä Tncä о derivatie (§osea largä carosabilä) care trebuia utilizatä Tn cazul Tn care nu functiona traficul prin tunet. ín aceea§i conventie, Aliatii se obligau ca pe längä toate porturile mari din Turcia sä aducä materialele necesare pentru о eventualä refacere rapidä Tn caz de distrugere. Pe traseele §oselelor se construiserä mii de centre de apärare a drumurilor §i cäilor ferate, precum §i numeroase posturi de apärare antiaerianä a comunicatiilor (mid cazemate betonate). ín paralel, Turcia se obliga sä construiascä mid trasee de о parte §i de alta a marilor poduri, derivatii Tnguste care puteau deservi Tn cazul distrugerii podului, ca §i pe timpul refacerii lui. ín privinta porturilor, toate fuseserä complet reparate §i modernizate Tncä din ianuarie 1943; fuseserä terminate lucrärile la porturile din Marea Egee. Pentru debarcäri se construiserä sute de vase mid speciale (cu partea din fatä platformä mobilä) pe care se Tncercau Tmbarcäri §i debarcäri cu tancurile. Conform Tntelegerii dintre Turcia §i Aliati, toate aeroporturile turce§ti se construiau cu fonduri engleze§ti dar cu material american pe baza Légii Imprumut §i fnchiriere. Toate aeroporturile vor fi construite cu piste betonate, hangare metalice §i depozite subterane Tn afara ora§elor1.

Informatiile mai evidentiau de asemenea faptul cä exista о Tntelegere de colaborare militarä Tntre Turcia §i Aliati, dar nu se putea preciza cänd se va materializa aceasta, din cauza pozitiei hotärät neinterventioniste, atät а pre§edintelui Inonu, cät §i a Mare§alului Ceakmak. La Adana, Churchill a läsat sä se Tnteleagä faptul cä Tn schimbul ajutorului primit §i turcii trebuie sä ia parte la Tratatul de pace. Dar, pentru a participa la tratative trebuia sä se gäseascä momentul oportun de a intra efectiv Tn ostilitäti. Turcia nu dorea acest lucru §i

1 Ibidem, f. 305-309.

327