Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 28. (2006)
Istorie
dreptul de vöt la ultimele alegeri”1. Un ordin identic a fost trimis de acela§i minister dupä alegerile din martié 19221 2. íntr-un raport asupra situatiei generale a alegerilor Parlamentäre din fabruarie-martie 1922 Tn Basarabia, íntocmit de Directorul Statisticii Generale, la 30 martié 1922, se aräta cä procentul de 21, 8 % al abtinerilor se datoreazä täranilor, care “Tn incultura lor habar n-au avut, cä sustragerea de la vöt ar putea avea pentru dán§ii consecinte [...]. íntrucat prive§te pe cei de la ora§e, unii (mai putini) s-au sustras voluntar, iar ceilalti nu au primit la vreme buletinele de vöt, din cauza schimbárii adreselor, precum §i a deplasárii dintr-un ora§ Tn altul”3. Raportul constata cä Tn sudul provinciei proportia votantilor este mai maré decát Tn nord §i centru. Aceasta se datoreazä “tocmai coloniilor sträine, a cäror membrii au ceva mai multä culturä decát restül täranilor, a§a cä sunt ceva mai con§tienti fatä de Tndatoririle, ce trebuie sä le aibä fatá de societate”4. Pe adresa Ministerului Justitiei, soseau din provincie cereri ale unor locuitori prin care solicitau scutirea de plata amenzii de 500 lei pentru cä nu au participat la vöt. Motivele invocate erau fie cazuri de boalá, fie probleme de familie, sau säräcie5. Interesant ni se pare un document adresat pe 23 decembrie 1925 ministrului Justitiei din guvernul liberal, G. G. Märzescu, de cátre Pre§edintele Tribunalului Tutova, care solicita lämuriri privind aplicarea penalitätilor preväzute de decretul-lege electoral Tn cazul unor alegätori care nu au votat Tn alegerea partialä de senator din septembrie 1925. Aceasta, deoarece “pänä acum, de cänd se fac alegeri, pe baza acestui decret-lege, niciodatä zi§ii alegätori nu au fost dati Tn judecatä, cäci dupä fiecare alegere ei erau amnistiati”6. Au fost cazuri Tn care cetätenii care nu §i-au exercitat dreptul de vot au fost amendati: a§a s-а Tntämplat dupä alegerile Parlamentäre din iunie 1926, organizate de guvernul Generalului Alexandru Averescu. Sunt Tnsä situatii Tn care prefectii intervin pe längä Ministerul Justitiei Tn scopul de a determina suspendarea Tncasärii amenzilor aplicate7. Amenzi Tn valoare de 10.000 de lei sau aplicat unor consilieri comunali care nu au participat Ia alegerea de senator. Acest lucru rezultä din cererile de amnistiere Tnaintate ministerului de cei Tn cauzä, Tn care se invocä motive de boalä §i/sau säräcie8. Curios este faptul cä, Tn cele din urmä, Tn 28 august 1926, guvernul a procedat la suspendarea aplicärii amenzii pentru cei care s-au abtinut de la vot, dupä ce initial s-au aplicat Tn numeroase cazuri penalitätile. ín aceastä situatie, pe adresa ministerului au sosit cereri din partea celor Tn cauzä de restituire a amenzilor plätite. Prefectii le-au sustinut cererile, tocmai Tn scopul cre§terii popularitätii. Problema se va complica §i mai mult Tn conditiile Tn care Ministerul Finantelor, Tn sarcina cäruia intra obligatia de a Tncasa amenzile, va refuza sä dea curs unor asemenea soiicitäri9. Colaborarea defectuoasä Tntre ministere a ie§it Tn evidentä §i cu prilejul sanctionärii alegätorilor care nu s-au prezentat la urne Tn iunie 1927. Guvernul I. 1 Ibidem, dos. 2/1920, vol. II, f. 137, 140, 141. 2 Ibidem, dos. 3/1922, f. 44. 3 Ibidem, f. 57. 4 Ibidem. 5 Ibidem, f. 4. 6 Ibidem, dos. 7/1925, f. 45. 7 Ibidem, dos. 77/1926, f. 273. 8 Ibidem, f. 247, 249. 9 Ibidem, f. 204, 205. 293
