Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 28. (2006)

Istorie

astäzi parte din patrimoniul Muzeului de Etnografie Comparatä "Franz Binder" din Sibiu. Renumitá era ín epocá §i colectia de arheologie §i etnografie a lui Kari Haldenwang (1864-1939), compusä din mii de piese., care au ajuns dupä räzboi ín muzeele din Alba lulia §i Sebe§. Aceea§i destinatie au avut §i alte colectii sebe§ene, adunate de medicii Friedrich Mauksch (1864-1931) §i Oskar Krasser.1

Muzeul de la Cisnádie fusese Ínfiintat ín anul 1912 §i ocupa §ase camere ín turnul pentru släninä al bisericii fortificate.Cea mai maré valoare istoricä о avea colectia de obiecte vechi produse de bresla§ii tesátori. Apreciind rolul educativ §i §tiintific al muzeelor sase§ti, principalul ziar al germanilor din Románia, "Siebenbürgisch-Deutsches Tageblatt" índemna vechile re§edinte de scaune säse§ti §i tärgurile ( Miercurea, Nocrich, Agnita, Rupea ) sä organizeze muzee ín care sä salveze de la distrugere märturiile vechii civilizatii säse§ti. Era datä ca exemplu comuna Cincu, unde incepuse deja adunarea obiectelor vechi cu semnificatie istoricä.* 1 2

De la о colectie §colarä incepuse §i muzeul "Mediádul Vechi", intemeiat de profesorul Karl Römer (1860-1942), in clasele de rezervä ale gimnaziului säsesc. In 1922, muzeul a fost redeschs vizitatorilor, dupä reamenajare §i a trecut in subordinea prezbiteriului, dar era folosit in continuare pentru scopuri didactice.3 Dintre ora§ele säse§ti mai mari, Bistrita nu dispunea de un muzeu adecvat. In perioada interbelicä s-а ínfiintat о asociatie pentru infiintarea muzeului Din donatii s-au adunat fonduri §i s-а inceput ridicarea unui edificiu prin munca voluntarä а tineretului. Mijloacele financiare au fost putine §i ritmul de lucru lent. Clädirea era ridicatä in 1942, dar muzeul nu era incä amenajat in 1944.4

Muzeele säse§ti din perioada 1918-1948 au cunoscut о relativä dezvoltare, chiar dacä s-au confruntat cu dificultäti materiale. Aceste institutii cultural§tiintifice s-au aflat in serviciul poporului säsesc, dar tezaurul lor a fost deschis tuturor locuitorilor Romäniei. Intelectualii romäni au apreciat muzeele säse§ti in termeni elogio§i. Astfel, Coriolan Petranu afirma in 1929 cä Muzeul Brukenthal aratä "un bun exemplu §i un continuu progres", restaurändu-§i tablourile §i organizänd noi expozitii.5 Emanoil Bucuta socotea Muzeul Brukenthal "o comoarä prea putin cunoscutä",6 iar Nicolae lorga considera muzeele säse§ti "demne de tot interesül" §i model de urmat.7

Anii 1918-1948 au fost insä ultima etapä din existenta muzeelor säse§ti, deoarece in primii ani de dupä 1945 aceste institutii au fost etatizate.

cälätor §i colectionar etnográfia in "Acta Musei Reginalis Apulensis. Studii §i comunicäri. Arheologie-istorie-etnografe, IV,1961, pp.302-304.

1 I. Raica, op. с/f., pp.298-299.

2 Julius Emst Gyurgyevich, Das Heltauer Heimatmuseum, in "Siebenbürgsch-Deutsches Tageblatt', an 57, nr.17, 2 martié, 1930 p.5.

3 Helmuth Julius Knall, Anuarele liceului "Stephan Ludig Roth". Retrospectivä istoricä, in "Anuar 2004". Liceul Teoretic "Stephan Ludwig Roth" Media§, pp.33-34..

4 Ernst Wagner, Sächsische Vereinigungen vor 1944 im Bistritz, in Beiträge zurGeschichte der Stadt Bistritz in Sibenbürgen, I, coord. E. Wagner,Wehrheim, 1980, p 80.

5 C. Petranu, Muzeele, monumentele, invätämäntul artistic §i mi§carea artelorplastice in Ardeal, in Transilvania, Banatul, Cri§ana §i Maramure§ul 1918-1928, II, Cultura Nationalä, 1929, p.1 176.

6 "Ideea europeanä" IV, nr 109, 31 decembrie 1922,-7ianuarie 1923, p.1.

7 N. lorga, In Ardealul anului incoronärii, Bucure§ti, 1923,pp. 100-102.

283