Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 28. (2006)
Istorie
Tigara-Samurca§, ofiter al armatei románé care a intrat Tn Bra§ov Tn 1916 a pus sub pazä militarä muzeul.1 íntemeietorii §i-au propus sä cerceteze Tara Bärsei sub toate aspectele §i sä prezinte rezultatele obtinute, Tn cadrul muzeului. De la inceput, muzeul dispunea de о colectie dedicatä evolutiei Bra§ovului vechi, prezentänd §i о machetä de 40 mp. a ora§ului vechi (machetä care existä §i astäzi). Celelalte departamente erau: colectia de arme vechi, cea de antichitäti biserice§ti, sectia de §tiinte naturale (biologie, Zoologie, botanicä), sectia de preistorie, sectia de geologie §i о galerié de picturä §i desene realizate de arti§tii localnici §i sträini. Din domeniul etnografiei erau prezentate piese de port täränesc säsesc, ceramicä §i cusäturi etc. De relevat cä existau asemenea obiecte §i pentru a ilustra viata sa§ilor, cät §i cea a romänilor §i maghiarilor din Tara Bärsei. Muzeul avea, de asemenea, о bibliotecä formatä din cärtile adunate de ctitori, cca. 10.000 volume, grupate pe domeniile lor de interes: §tiinte naturale, preistorie, etnografie. Sediul muzeului a fost Tn bibliotecä vechiului gimnaziu Honterus iar finantarea se asigura prin contributiile membrilor asociati, prin sponsorizäri de la industrial sa§i.1 2 in anii '30 muzeul a fost modernizat §i a fost redeschis Tn 1937. De la cele 65 de vitriné existente Tn 1920, acum erau о sutä de vitriné, ре о suprafatä de 600 mp. Acum numärul vizitatorilor a crescut mult ajungänd la cäteva zeci de mii pe an.3 in timpul räzboiului Tnsä a avut de suferit, deoarece Tn parte a fost evacuat la Hälchiu din cauza pericolului de a fi bombardat. in 1943- 1944, muzeul a fost Tnchis pentru public. Multe obiecte s-au distrus ori au dispärut. in 1947, activitatea muzeului a Tncetat, fiind expropriat de stat, obiectele ajungänd la alte institutii. Activitatea §tiintificä a muzeului se reflectä Tn bunä mäsurä Tn anuarul tipärit Tn 1925, Tn cele 4 volume ale publicatiei ".Mitteilungen des Burzenländer Sächsisches Museum".§i Tn monográfia amplä despre Tara Bärsei, toate Tn limba germanä. La conducerea muzeului s-au remarcat Julius Teutsch, urmat de geologul Erich Jekelius (1889-1970), Erhard Antoni (1898- 1985) §i Alfred Prox (1906-2000).4 De mentionat §i colaborarea stränsä cu cercetätorii romäni §i cu muzeele de profil din alte centre.5 in 1941, conducerea nazistä a Grupului Etnic German din Románia a scos muzeul de sub egida Bisericii Evanghelice §i l-а indus Tn Uniunea muzeelor, arhivelor §i bibliotecilor §tiintifice ale Grupului Etnic German din Románia, care interzisese denumirile de "sa§i" §i "§vabi", astfei cä institutia s-а numit Muzeul Tärii Bärsei.6j Un important centru muzeistic al sa§ilor era ora§ul Sighi§oara care dispunea de patru institutii muzeale. Cel mai cunoscut era Muzeul "Vechea Sighi§oarä", Tntemeiat prin strädaniile medicului Josef Bacon (1857-1941) Tn 1Alfred Prox, op. cit., pp.45-48. 2 Ibidem, pp.49-66; Julius Teutsch, Unser Burzenländer Heimatmuseum, Tn"Kronstädter Zeitung", anul 100, nr.jubiliar, 24 mai, 1936, pp.44-46. 3 Alfred Prox, Albert Eichhorn, Tn "Südostdeutsche Vierteljahresblätter", München, an 21, nr.1, 1972, p.31. 4 Idem, Zur Geschichte des Burzenländer Sächsischen Museums, p.49. 5 Heinz Heitmann, Zur Geschichte naturwissenschaftelicher Forschungen in Kronstadt und im Burzenland, Tn Naturwissenschaftliche Forschungen über Siebenbürgen. II. Coord. Heinz Heitmann, Böhlau Verlag, Köln, Wien, 1984, pp.19, 25. 6 А.Ргок, Zur Geschichte des Burzenländer Sächsischen Museums, p.63; "Südostdeutsche Tageszeitung", Sibiu, an 68, nr.225, 7 decembrie 1941, p.5. 281