Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 28. (2006)

Istorie

célúi mai sever control ai statului”. Nu erau neglijate nici despärtämintele care urmau sä fie create doar dacä au cel putin 200 membri activi.

Nici presa nu era scutitä de lovituri. Ziarele romane§ti trebuiau desfiintate prin condamnarea gazetarilor romäni, anularea carnetelor de gratuitate pe cäile ferate pentru ziari§tii romäni.

Lovitura de gratie trebuia datä prin distrugerea romänilor pe teren economico-financiar.T

Din fericire, acest plan diabolic nu a fost aplicat decät ín parte.

ín anui 1910 urmau sä aibä loc alegeri Parlamentäre. La 20 februarie s-a desfä§urat §edinta Comitetului National al P.N.R. sub pre§edintia lui Gh. Pop de Bäse§ti. Aici s-а luat act de declaratia lui T. Mihali, despre criza politicä, dizolvarea Camerei fiind iminentä. Tot acum s-а hotärät convocarea Ia Sibiu a conferintei electorale atunci cänd dizolvarea va fi fapt implicit. A doua zi a fost aleasä о comisie alcätuitä din zece persoane: Gh. Pop de Bäse§ti, V. Lucaciu, T. Mihali, I. Maniu, N. Ivan, A. Lazár, V. Goldi§, AI. Vaida Voievod, A. Vlad §i V. Brani§te, in vederea pregätirii alegerilor. Sediul comisiei a fost fixát la Budapesta.1 2 Tn 10/23 martié 1910 s-а tinut §edinta comisiei de zece pentru a stabili lista candidatilor care urma sä fie supusä aprobärii Conferintei generale electorale.3 Aceastä conferintä a avut loc in data de 23 martié / 5 aprilie 1910. La ea au participat 268 de reprezentanti ale§i ai P.N.R. Aläturi de liderii partidului sau aflat §i о serie de delegati tärani precum: N. Läzäreanu din §iria, A. Bálán §i Gh. Pälcu din Comlo§. Conferintä a decretat in unanimitate „sustinerea intactä а programului politic din 1881 §i a deciziunilor programatice aduse de conferintele electorale ulterioare”. Acest inalt for a aprobat adoptarea activismului politic proclamat in 1905. El a chemat la intärirea solidaritätii politice a tuturor romänilor §i protesta impotriva actiunilor de maghiarizare fortatä intreprinse de autoritäre de la Budapesta. Era aprobatä, de asemenea activitatea desfä§uratä de deputatii romäni membri ai clubului parlamentar al nationalitätilor, pe care-l invita sä-§i märeascä eforturile in conformitate cu programul P.N.R..4 ín vederea conducerii campaniei electorale, care se apropia cu pa§i repezi s-а ales un comitet electoral executiv compus din 30 de membri intre care se aflä §i I. Maniu.

I. Maniu a participat activ la lucrärile conferintei. El a trecut in revistä problemele de perspectivä care stäteau in fata partidului. Cunoscutul om politic a propus acestui inait forum spre discutare mai multe rezolutii dintre care prima §i cea mai importantä era mentinerea neatinsä a programului din 1861 completat la 10 ianuarie 1905. Celelalte rezolutii vizau infäptuirea solidaritätii politice cu toate partidele nationalitätilor care luptau pentru democratizarea tärii, dreptul de liberä functionare a partidului.5

Maniu a desfä§urat о sustinutä activitate in cadrul campaniei electorale. EI a colaborat cu frunta§ii bänäteni in special cu Valeriu Brani§te. Tntr-un mesaj expediat la 24 aprilie 1910 din Blaj, Maniu ii propunea lui V. Brani§te candidatura

1 Onisifor Ghibu, Un plan secret al guvernului unguresc din 1907 privitorla maghiarizarea romänilor din Transilvania, editie de Stelian Vasilescu, Oradea, 2000, p.53 - 74.

2 Lupta, XII, nr.23, din 9/12 februarie; nr.24, din 10/23 februarie; nr.25 din 11/24 februarie 1910; Drapelul, Lugoj, nr. 15, din 9/12 februarie 1910.

3 Drapelul, X, nr.29 din 13/26 martié 1910.

4 Ibidem, nr.34, din 25 martie/7 aprilie

5 L.Maior, Mi§carea nationalä romäneascä din Transilvania 1900- 1914, Cluj- Napoca, 1986, p.133.

267