Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 28. (2006)

Istorie

Camera a ínviorat pe toti scepticii (...). Discursurile d-lor Vaida §i mai ales Maniu vor rämäne in adevär ca un pretios capitol al cärtii de aur din viitor care sä Tncälzeascä generatiile viitoare. "Renumitul pedagog era optimist speränd Tn solidaritatea romänilor din Regat, care „se vor aduna prin diferite ora§e sä protesteze Tmpotriva légii lui Apponyi si poate cä va da Dumnezeu sä nu Tnvingä prostia omeneascä §i de astä datä’. La rändul lor, Dionisie Stoica §i loan P. Lazár scoate ín evidentä atitudinea därzä, patrioticä a lui luliu Maniu in Parlamentül de la Budapesta scriind la 1908 urmätoarele: ,, intre toti deputatii nationali§ti insä mai sigur vorbe§te §i mai ascultat de adversari este deputatul Vintului de Jos, dezbaterul simpatic §i adänc pätrunzätor in intrigile politice. Avänd con§tiinta superioritätii proprii §i a cauzei sfinte се о reprezintä fatä de adversarii säi politici, luliu Maniu este una din personalitätile marcante ale parlamentului”. Dincolo de patriotismul local al autorilor desprindem calitätile deosebite ale lui Maniu, claritatea, conciziunea discursului säu politic. Astfel, contele Albert Apponyi declara referitor la interventiile lui AI. Vaida §i I. Maniu cä ,, Domnii luliu Maniu §i Alexandru Vaida vorbesc §i ei о ungureascä admirabilä, dar n-avem de ce sä firn multumitori cäci nu intrebuinteazä frumoasa noasträ limbä decät sä ne pälmuiascä in ungure§te”.3

ín ciuda acestor aprecieri, guvernantii de la Budapesta ne erau ostili. Din aceste motive se impunea о deplinä unitate de actiune, о strängere a rändurilor deputatilor romäni, din Parlamentül Ungariei. La 4 februarie 1909, Maniu il informa din Budapesta pe frunta§ul bänätean Coriolan Brediceanu din Lugoj, in legäturä cu modul in care a avut loc §edinta grupului parlamentar al Partidului National Roman Cu acest prilej ,, s-а accentuat necesitatea de a fi cät se poate de multi la §edintele Parlamentului. S-а hotärät sä ia multi in§i parte la discutia reforméi därilor, hotäräri §i dorinte care cu greu se vor realiza”.4 Din päcate cánd a sosit scrisoarea in data de 9 februarie 1909, C. Brediceanu murisé.

ín acela§i timp, parlamentarii romäni intre care se aflau luiiu Maniu §i Al. Vaida au intärit relatiile cu autoritätile guvernamentale de la Bucure§ti. La 4 iunie

1909 nepotul lui I. Maniu, studentul Ionéi Pop a transeris un Aide memoire care a fost inmänat lui lonel Brätianu de consului Romäniei la Budapesta Gh. Derussi, care a plecat a doua zi spre patrie. Documentul combätea ideea cä odatä cu imbunätätirea situatiei romänilor transilväneni, ace§tia vor uita de tara marná, subliniind cä ea ,, dovede§te cea mai desävär§itä necuno§tintä a stärilor reale politice etnografice §i sociale din Ungaria”.5 Se exprimä astfei ata§amentul deplin al fratilor din Transilvania §i Banat fatä de Románia liberä.

infäptuirea unitätii de actiune a romänilor era cu atät mai necesarä cu cät, unii frunta§i ai mi§cärii nationale pactizeazä, cu autoritätile maghiare, semnänd declaratii de fidelitate fatä de acestea, cum a fost cazul mitropolitului ortodox al Transilvaniei Vasile Mangra. Tntr-o scrisoare expediatä din Budapesta la 8 martié

1910 lui Octavian Goga, luliu Maniu condamna cu fermitate atitudinea trädätorului Mangra precizänd: „Tot ce am edificat cu multä trudä timp de patru ani poate sä se nimiceascä in urma purtärii scandaloase a lui Mangra. Nu se mai 1 2 3 4 5

1 Onisifor Ghibu in corespondentä, vol I. Editie de Mihai Ghibu, Bucure§ti, 1998, p. 285; Serisori cätre N. lorga, vol II. Editie de Barbu Theodorescu, Bucure§ti, 1979, p. 364.

2 Dr. Dionisie Stoica, loan P. Lazär, Schitä monograficä a Sälajului, §imleul Silvaniei, 1908, p. 193.

3 C. lonitoiu, op. с/f, p. 41.

4 loan Stratan, Dorde frati. Epistolar lugojean, Timisoara 1977, p.55-57.

5 L.Maior, op.cit. p.129.

265