Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 28. (2006)
Istorie
íntreaga Ungarie sunt trei regimente curat ungure§ti, iar ín 24 minoritätile nationale sunt majoritare. ín final el a reafirmat cä „Atunci cand critic institutiunea armatei din acest punct de vedere о fac din motivul cä institutiunea aceasta sä nu stea ín serviciul unor interese particulare”.1 Acest act destul de indráznet al lui Maniu a atras dupä cum era de a§teptat indignarea opiniei publice maghiare. Autorul discursului a fost atacat cu vehementä de cätre deputatii unguri, care i-au adresat injurii, l-au Tntrerupt des, íncercand chiar sä-l loveascä. Amintindu-§i de aceste clipe tensionate, Maniu declara peste ani: „Cänd parlamentarii maghiari au väzut despre ce este vorba au provocat un scandal formidabil. Am fost permanent Tntrerupt, apostrofat §i acoperit cu injurii. Deputatii maghiari au nävälit asupra mea vränd sä mä suprime. Am scäpat cu mare greutate fiind apärat de deputatii romäni §i slovaci”.1 2 О atitudine similarä a avut §i Alexandru Vaida Voevod ín Parlamentül de la Budapesta. El a cerut limba de instructie in unitäti sä fie aceea ре care о vorbesc cel putin 20% din osta§i. De asemenea, deputatul román a solicitat ca in §colile militare, elevii nemaghiari sä beneficieze de „instructie religioasä in mäsura trebuincioasä”. AI. Vaida a cerut ca Tn corpurile de armatä in care majoritare sunt nationalitätile sä fie utilizatä limba acestora. Astfel in corpul de armatä de la Budapesta sä fie limba de comandä §i de serviciu cea maghiarä, iar in cel din Sibiu sä se utilizeze limba romänä. Vorbitorul a indicat apói ca la consiliile de räzboi sä fie intrebuintati numai judecätori care stäpänesc limba regimentului §i sunt capabili sä räspundä chemärii lor färä interpreti. ín toate §colile militare, elevii vor trebui primiti Tn proportie cu numärul nationalitätilor locuitoare pe teritoriul corpului de armatä respectiv, religia va fi predatä fiecärui elev, in §colile militare, in limba sa maternä.3 Discursurile lui I. Maniu §i AI. Vaida au stärnit indignarea deputatilor maghiari, dar au anuntat §i unele urmäri pozitive. Astfel, arhiducele Franz Ferdinand, mo§tenitorul tronului Austro-Ungariei ,,l-a convins pe impäratul Franz Joseph sä retragä concesiunea pe care о acordase poporului maghiar, iar guvernul ungar, prezidat de Wekerle a trebuit sä demisioneze”.4 Actiunile intreprinse de I. Maniu, AI. Vaida §i ceilalti deputati romäni au reprezentat färä indoialä un succes important, Tnsä politica de maghiarizare fortatä promovatä cu asiduitate de cercurile conducätoare de la Budapesta se desfä§ura cu tot mai multä inver§unare prin §coalä, bisericä, justitie, armatä. Apogeul politicii de maghiarizare a fost marcat de legile Apponyi „adoptate Tn 1907 §i se refereau la sistemul de invätämänt. ín articolul 12 din lege se prevedea cä guvernul are dreptul de a suprima orice §coalä romäneascä chiar §i sub motivul cä existä „interese superioare de stat”. Hotärärea ministrului de resort era inatacabilä. Limba de predare era maghiara in toate §colile primäre de stat. Tnvätätorii romäni din §colile romäne§ti erau obligati nu numai sä-i invete pe copii romäni ungure§te, dar §i sä-i deprindä cu ideea „cä apartin natiei ungare ”. De altfel art. 17 din legea Aponyi preciza textual: ,, Tnvätätorii trebuie sä Tntäreascä in elev spiritui de ata§ament la Patria ungureascä §i con§tiinta cä ei apartin natiei ungare”. Erau mentinute §colile confesionale romäne§ti, dar 1 luliu M aniu, Trei discursuri...., p. 38 - 43; Furtunä in Parlament, Blaj, XIX, nr. 7, din 20 februarie 1909. 2 Curentu\, VIII, nr. 2484, din 21 ianuarie 1935. 3 Liviu Maior, AI. Vaida Voevod intre Belvedere §i Versailles (Tnsemnäri, memorii, serisori), Cluj, 1993, p. 104-108. 4 Constantin Graur, Cu privire la Franz Ferdinand, Bucurefti, 1935 p. 261 -262. 263
