Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 28. (2006)

Istorie

prezentäm ca partid organizat“. Se sublinia deci cu claritate cä nu se afla nici un motiv de negare a activitätii legale a unui partid Tntrucät „noi sustinem cä existenta partidelor nu se poate discuta, nici dreptul lor de a se afirma”. Oratorul asigura pe membrii Camerei maghiare ca va aduce argumente solide Tn acest sens: „Noi vä vom documenta dumneavoasträ cu fapte cä existäm ca partid §i cä atare nu vom ínceta a promova binele natiunilor noastre §i a patriei”. Maniu a precizat, Tn continuare, cä a ascultat cu atentie programul pre§edintelui de Consiliu §andor Wkerle, dar „declarable domniei sale Tnsä m-au deceptionat pentru cä, cunoscänd misiunea lui, ne-am fi putut a§tepta cu drept cuvänt cä domnia sa sä ne vorbeascä mai lämurit §i mai amplu despre modul cum are de gänd sä-§i Tmplineascä aceasta misiune”. Deputatul román a atras atentia cä noul cabinet are §i obligatia „de a elabora proiectul de lege pentru sufragiul universal. Vorbitorul a informat asistenta cä noul prim-ministru ,,vrea sä confere dreptul de vöt numai acélóra care au suficienta pregätire pentru a exercita acest drept §i care vor fi socotiti ca atare de guvern. Am Tnteles cä guvernul se gände§te Ia un sufragiu limitat pe care noi nu-l putem primi”. Maniu era neincrezätor ín impartialitatea cabinetului constatänd cu amäräciune: „Din nenorocire noi ne-am obi§nuit sä vedem cä legile nu se executä” . Legea referitoare la egala Tndreptätire a nationalitätilor §i mai ales articolul 44 nu a fost respectatä. De asemenea, drepturile naturale ale nationalitätilor nu au fost recunoscute §i aplicate, dupä pactul dualist din 1867. Cunoscutul om politic a relevat faptul cä proiectul de lege al sufragiului universal trebuie sä stea Tn slujba celor mai democratice principii. Maniu condamna politica de deznationalizare promovatä cu asiduitate de cercurile guvernante de la Budapesta precizänd: „Din nenorocire din trecutul nu prea indepärtat §tim cä sub lozinca statului national maghiar voiti sä distrugeti fiinta etnicä a nationalitätilor nemaghiare, nu putem avea totu§i Tncredere in acest guvern mai ales cä din programul säu cultural reiese limpede dorinta de maghiarizare, tendinta care Tmpiedicä adevärata fericire a tärii §i evolutia dreaptä a popoarelor ei”. Vorbitorul asigura cabinetul cä va sustine Tmpreunä cu colegii säi nemaghiari „toate intentiile faptele §i proiectele guvernului care vor tine seama Tntradevar de interesele poporului §i vor servi binele lui”. El arata cä „ímpotriva tuturor intentiunilor §i faptelor guvernului prin care se va Tncerca sä se Tmpiedice afirmarea §i Tnaintarea socialä, economicä §i politicä a celorlalte nationalitäti din tara, vom Tncepe §i vom continua cea mai energicä, cea mai con§tientä §i cea mai bärbäteascä luptä, färä nici о considerate”. ín acela§i timp, oratorul a subliniat cä „ideálul nostru este ca toate popoarele din aceasta tarä sä aibä posibilitatea de a progresa pe terenul economic cultural si politic“. Autoritätile maghiare aveau Tn vedere Tncätu§area popoarelor, tinerea lor Tn ascultare, fränarea progresului. Toate acestea „Tmpiedicä fericirea adeväratä a tärii §i dezvoltarea justa a poporului ei”.1

Discursui inaugural al lui luliu Maniu a dovedit mult curaj, hotäräre §i stäpänire de sine din parte autorului, mai ales ca el a fost rostit Tntr-o atmosfera extrem de ostila fiind Tntrerupt de aproape 50 de őri de cátre deputatii unguri. Sesizánd acest lucru, Valeriu Brani§te scria la cäteva zile dupä eveniment Tn paginile ziarului Drapelul din Lugoj cä „Primul debut al deputatilor no§tri a cam scos din sárite pe onorabili no§tri §ovini§ti pentru cä cea mai comodá rezolvare a

1 luliu Maniu,Trei discursuri. Editie de Alexandru Aurel S. Morariu, Bucure§ti, 1991, p. 18 — 24 ; loan Scurtu, luliu Maniu. Activitatea politicä, Bucure§ti, 1995, p. 184-191, anexa 1; Cicerone lonitoiu, Viata politicä §i procesul luliu Maniu, vol. I, Bucure§ti, 1997, p. 34 - 38.

258