Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 28. (2006)
Istorie
ACTIVITATEA PARLAMENTARÄ A LUI IULIU MANIU (1906-1910) CONSTANTIN I. STAN The Parliamentary Activity of luliu Maniu (1906- 1910) (Summary) The author presents the parliamentary activity of luliu Maniu during 1906 - 1910. He analyzed the participation at the parliamentary elections in 1905 - 1906 and 1910. The results of the election demonstrated the failure of the liberals’ feet as a political disaster that was obvious for the deep crisis of the dual system. The author also presents the Romanian - Serbian and Slovak alliance was resumed within the non Hungarian parliamentary club. I. Maniu revealed different aspects of the socio- economic and political life and pleaded for the acceleration of the internal democratization process by adopting laws to guarantee the free and unrestricted development. The political interest of I. Maniu concerning the elective law bill, the military force and economic problems are also discussed. ín decembrie 1902 a Tncetat din viatä loan Ratiu, pre§edintele Partidului National Román, personalitate marcantä a vietii politice romäne§ti din a doua jumätate a veacului al XlX-lea. Locul säu a fost luat de Gheorghe Pop de Bäse§ti, unul din vicepre§edintii partidului. Cu aceastä ocazie, luliu Maniu a fost ales ín functia de vicepre§edinte al P.N.R. la värsta de 31 de ani. Dupä cum este cunoscut la sfär§itul secolului al XlX-lea §i ínceputul célúi urmátor in cadrul Partidului National Román se confruntau douá orientári politice: 1. pasivismul care se pronunta pentru neparticiparea la viata politica a Ungariei in semn de protest §i 2. activismul care milita in favoarea desfä§urärii sustinute activitati politice, inclusiv depunerea de candidaturi in cadrul alegerilor Parlamentäre. ín cele din urmä a triumfat activismul politic. Participarea romänilor, slovacilor §i särbilor la viata parlamentarä a Ungariei era dificilä deoarece legea electoralä in vigoare din 1874 era favorabilä maghiarilor. ín ora§e aveau drept de vot cei care detineau case cu cel putin trei incäperi sau aveau pämänt supus la dare de minimum §ase florini venit curat. Censul era mic, dar din 30 de ora§e ale Transilvaniei, romänii nu aveau majoritate decät in §ase, iar in celelalte abia ajungänd la 30% din proportie. Deci censul mic in ora§e nu foloseau romänilor, ci maghiarilor. ín comunele rurale mari §i mid din Transilvania, censul era de 8-9 őri mai mare decät in Ungaria. Legea era deci fäcutä sä favorizeze natiunea dominantä maghiarä. S-а ajuns astfei ca 5161 alegätori in majoritate neromäni sä desemneze 12 deputati, in timp ce 5275 de alegätori romäni nu puteau alege decät un singur deputat. ín patru comitate maghiare §i 15 ora§e era un deputat la 460 km2 §i 17000 locuitori. ín 11 comitate romäne§ti era un deputat la 1000 km2 §i la 34000 locuitori. Ungurii aveau prin urmare о reprezentare dublä in Parlament fatä de romäni.1 1 Arhiva Ministerului Afacerilor Externe (Tn continuare se va cita Arh M.A.E.), fond 21 , vol 28, f. 67 -69 ;M.G Lacour Gayet, Les Roumains Transilvanie sous le joug magyar, Paris, 1915, p.16 ; Ion Bulei, Atunci cánd veacul se ná§tea.....Lumea romäneascä 1900 - 1908, Bucurefti, 1990, p 273 - 275. 255
