Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 28. (2006)
Istorie
protocol, Tn prezenta a dói martori, care Tl §i semnau, protocolul fiind Tnaintat la tribunalul matrimonial de la protopopiat.1 Uneori aceste Tncercári reu§eau, alteori nu. A§a s-а Tntámplat in 1884, cänd preotul greco-catolic din Habic, Daniel Matheiu, raporta protopopului din Reghin, la 6 iunie, despre Tncercarea de a-i Tmpäca pe sotii Theodoru §i Nastasia lenciu, femeia fiind alungatä de bärbat, se pare fára un motiv serios. Parohul i-a convocat pe cei doi Ia Oficiul parohial §i, Tn prezenta celor 7 curatori biserice§ti, a Tncercat sä afle cauza neTntelegeriior §i sä-i Tmpace, dar fára rezultat. Theodoru lenciu a declarat cá „nu voesce а о mai primi si rabda Ia casa sua ca nu lau omenitu neci pe densul neci pe casenii lui.” ín raport se precizeazä cä neTntelegerile au apärut Tn 1880, dupä §apte ani de cäsätorie „Tn pace si linisce” §i cá s-а mai Tncercat о Tmpäcare Ia Oficiul protopopesc Tn cursui anului 1883, färä ca Oficiul parohial sä cunoascä rezultatul, acesta din urmä fiind comunicat spre executare Oficiului cercual. De la femeie s-а aflat cä judele cercual a cerut bärbatului sä Tnapoieze zestrea acesteia.1 2 Potrivit regulilor stabilite de bisericä, divortul, Tn limbajul epocii, „despärtirea de pat §i masä”, putea fi cerutä numai de partea nevinovatä §i putea fi „perpetuä”, numai dintr-un singur motiv - adulterul, sau temporalä, aceasta din mai multe cauze, Tntre care „tirania”, adicä violenta domesticä, punerea Tn pericol a vietii unuia dintre soti de cätre celälalt, amenintarea directä a vietii cu diferite „arme, cu instruminte de feru”, „vatemari... continuate in tempu mai Tndelungatu” etc.3 Cum se observä, aceste din urmä „motive” nu reprezentau Tn secolul XIX bazä pentru obtinerea divortului definitiv. Cercetänd mai multe documente cu referire la Tncercári de divort ale unor greco-catolici din protopopiatul Reghinului, am constatat cä Tn majoritatea cazurilor actiunea a fost intentatä de sotie (Tntr-un singur caz bärbatul este cel care cere divortul), cauzele fiind dintre cele amintite ca motivatii numai pentru о despärtire temporarä, dar cererea era de fiecare datä pentru о despärtire totalä. О altä constatare era timpul deosebit de lung scurs de la deschiderea actiunii pänä la sentintä, trecänd ani buni de a§teptare. Un proces de divorta Tnceput Tn Solovästru Tn anul 1870, cänd, la 30 august, Florica Onaca cere forului matrimonial mitropolitan desfacerea cäsätoriei sale cu Chiorean Filimon. Motivul invocat era lipsa consimtämäntului säu liber la cäsätorie, fiind fortatä de tatái ei sä se märite cu actualul sot pentru cä acesta „Tn privinta materialä sta forte bine”, de§i din zi Tn zi „mi sa mai maritu... displacerea catra densulu.” Bätutä „cu pumnulu, béta §i steangulu” de cätre tatä, amenintatä cä va fi alungatä de acasä, a acceptat sä se logodeascä, apói la cununie a confirmat Tn fata preotului cä face pásul de bunävoie doar din cauza „selbateca si infioritoria privire a tatälui... unu omu de totu tiranu precumu-lu sciu toti.4 ín acela§i document se aflä adeverinta semnatä de preotul paroh Petru Precup privind Tncercarea de Tmpäcare „in nenumerate renduri”, dar cei doi au declarat cä vor „a se sinucide seau unulu seau altulu de catu se mai vietuiesca la olalta.”5 Totu§i au urmat 5 ani de a§teptare, pentru cä de abia la 5 noiembrie 1875 s-a Tncheiat protocolul de investigare a cauzei de cätre fórul matrimonial de la protopopiat, cänd au fost audiate atät pärtile cät §i martorii. Prima audiatä a fost 11bidem, p. 192 . 2ANDJ Mure§, Protopopiatul Reghin, dosar 25, f. 17-18 3Titu Budu, op. с/f., p. 189. 4ANDJ Mure§, Protopopiatul Reghin, dosar 12, f. 2-4. 5lbidem. 246