Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 28. (2006)

Istorie

director general Tn Ministerul invätämäntului aratä cä de reteaua de burse au beneficiat 7879 studenti.1

ínsá, íncá Tn anul 1871, ministrul maghiar al invätämäntului, Tivadar Pauler se adresa mitropolitului Vancea, arätändu-§i nemultumirea fatä de “manifestärile exagerate nationale” ale elevilor Dänut §i Pintea care au luat cuväntul public cu ocazia zilei de 3/15 mai. Tot in legäturä cu aniversarea acestei zile, in anul 1875, alt ministru al invätämäntului, Trefort Ágoston scria aceluia§i mitropolit, cu väditä iritare (de§i expusä in limbaj diplomatic, datä fiind pozitia arhiereului), in legäturä cu discursurile “agitatorive” rostite de studentii loan Gheorghe, Vasile Bian §i David Avram, arätänd cä pe viitor nu va mai tolera asemenea demonstratii nationale ale teologilor romäni. Era un avertisment dat in legäturä cu lipsa de “reactie” a conducätorilor institutiilor de invätämänt, pe de altä parte, in caz de repetare, va urma inchiderea §colilor. in anul 1876 avea loc ultima särbätorire admisä de autoritär (atät guvernamentale, cät §i locale, de§i se pare cä cel putin о exceptie se inregistra). in anul 1876 cortegiul pleca, in seara dinaintea aniversärii, cu fäclii §i steaguri nationale, cäntänd “De§teaptä-te romäne!” §i “Astäzi fratilor romäni”. L-au omagiat pe Timotei Cipariu, care avea atunci ziua numelui, iar elevul loan Bianu, viitorul cercetätor §i academician, pe atunci “octovan” (elev in clasa a Vlll-a), il felicita pe venerabilul savant. La Catedrala mitropolitanä, G. Seca§iu a rostit о cuväntare evocatoare. in cursul zilei de 15 mai, elevii §i studentii, in frunte cu profesorii, cu flamuri tricolore §i insotiti de muzicä, s-au indreptat spre Cämpul Libertätii, unde se desfä§ura о impresionantä adunare solemnä. Dupä ceremóniáiul religiös, elevi distin§i evocau semnificatia zilei. Elevii claselor a Vll-a §i a Vlll-a au fäcut legämänt intre ei §i au incheiat proces verbal, in 9 puncte (pästrat de Ion Bianu). Acesta a fost publicat de cätre loan Georgescu, in “Blajul” §i de Augustin Caliani. insä dintre elevi I. Bianu, A. Frätilä §i G. loan au trebuit sä treacä muntii in Románia, fiind in cercetare judecätoreascä (civilä dar §i penalä). ín anul 1877, in pofida interdictiei autoritätilor, se organiza о nouä demonstratie, evocatä de N. Pop, mai tärziu ajuns profesor la §coala normalä. Au participat elevi din clasa а V a de gimnaziu, inclusiv viitorul episcop de Oradea, Demetriu Radu. Cäntänd “De§teaptä-te romäne!” se deplasarä la Crucea lui láncú, unde in timpul noptii se arborase un drapel national. Acolo au incins о horä infocatä. La dispozitia directorului liceului, canonicul loan Antonelli, a trebuit sä se intoarcä la §coalä (in caz contrar urma exmatricularea), §colarii s-au deplasat in pas ostä§esc in “berc”. in urma anchetei desfä§urate, elevul Dubles, purtätorul steagului, trebui sä se transfere la Beius?.1 2

Interdictiile oficiale se refereau nu doar la serbarea publicä, dar §i la petrecere, orice formä de intrunire, consemneazä atät lacob Radu, cät §i profesorul Coriolan Suciu, iar Cämpul Libertätii, dar §i Piatra Libertätii erau päzite de jandarmi. Ín anul 1883, la initiative “septimanilor”, condu§i de Nicolae §erban, viitorul avocat doctor in §tiinte juridice, frunta§ national §i deputat ín parlamentül Ungariei. Ín timpul noptii, s-а mutat, Poarta Libertätii, pentru a evita cäderea in albia Tárnavei. Elevii au inältat steagul national §i au intonat “De§teptä-te romäne!, secondati, desigur, de studentii teologi, iar in curtea liceului s-а arborat tricolorul. Ca urmare, s-а declan§at о anchetä condusä de un consilier ministerial, fiind chestionati 104 elevi ai claselor a Vl-a §i a Vlll-a de liceu, intre care Aurel

1 A. Caliani, Educatia nationalä in §colile Blajului, conferinta din 4 aprilie 1934, Blaj, in “Cultura cre§tinä”, nr. 4-5/1937, p. 273-275;

2I. Silviu Nistor, Piatra Libertätii din Blaj §i “odiseea” ei, in “Cultura romänä moderné §i edealurile nationale”, Ed. Didact. §i pedagogicä, 1997, p. 81;

239