Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 28. (2006)

Istorie

insera unele aspecte ín legäturä cu aceste reviste §colare, dupä un manuscris dactilografiat al d-lui ing.Liviu Suciu, absolvent al uneia din ultimele promotii ale liceului din Blaj. La rändul säu, le-а preluat de la cei care au terminat ínaintea sa. Este cazul mai ales al colectiei bibliotecii elevilor §i a unor consemnäri, respectiv a unui articol apartinänd lui Grigore Pop Cämpeanu, fiul profesorului de naturale din anii interbelici Ion Pop Cämpeanu, care, Tn anii 1939 - 1940, era ín ultimele clase de liceu. Acesta a urmärit revistele manuscrise „Mlädite”, care apárea in anul 1864 ca §i „Buchetui”, scrise cu grafie ciparianä, ultima sub redactia lui Gh.Buc§a, avänd nouä colaboratori. Se prezentau próza scurtä §i poezie, traduced din limba germanä (A.von Kotzebue), traduced din limba maghiarä, dar §i viata lui Socrate, prelucrare dupä Mendelsohn. Pe längä materiale semnate au apärut unele färä autor. „Zefirul”, revista manuscrisä, subintitulatä „Foaie beletristico- §tiintificä” (ca §i altele, pe care le vom urmäri in continuare), avea 20 de colaboratori, intre care viitorul profesor AI.Grama, respectiv Alexandru Uiläcan, Silvestru Nestor, loan Neagoe, fiind dedicate „profesorului de clasä” (diriginte) loan Popescu. Aceasta avea 31 de numere, pentru anii 1864 §i 1865, „redacted responsabili” fiind loan Pop jr. §i, apoi, Ludovic Ciato. Cuprindea poezii, lucräri originale, traduced (dupä Herder, Schiller), iar un articol din „Zefirul” „indeamnä junimea studioasä la §tiinte”, insä se evocä §i semnificatiile zilei de 3/15 mai, urcarea pe trón a lui AI. loan Cuza §i Unirea Principatelor. Altä revistä manuscris, „Constantia” (Statornicia), era redactatä intre anii 1866-1868, numerele primului an fiind dedicate profesorului Nicolae Solomon, iar cele ale anului 1868, lui loan Micu Moldovan. Redacted erau, in ordine, elevii loan Mänegut §i Teodor Ceontea. Tn cuprins se intälnesc versuri, articole, “disertatii”, in cäteva zeci de numere. Semnificativä este poezia “De 16 seculi cu multä tulburare”, de T. Ciontea, care reflectä nemultumirea antiunionistä a romänilor. “Steluta”, insä, apärutä intre anii 1902-1907, nu mai era indrumatä oficial de un profesor, fapt explicabil pentru epoca Appony, iar §edintele nu se tineau in incinta liceului, ci la gazda elevului Enea Zähan. Revista era scrisä de Nicolae Agärbiceanu, fratele cunoscutului scriitor, care va muri, pe cänd i§i fäcea studiile la Gratz. S-au pästrat 16 numere §i, iarä§i semnificativ, toti autorii semneazä cu pseudonime. Tot in colectia de reviste manuscrise, din biblioteca elevilor (aprilie 1944), evocate in studiul lui Grigore Pop Cämpenu “Din comorile §colii noastre”, se include “Columbia”, redactatä de Vasile Bianu (anii 1875-1876), Student in clasa a Vll-a gimnazialä ajuns, in Románia Mare, senator de Cojocna, colectia fiind donatä de cätre fiul säu, Vasile Bianu, prof. univ. la Politehnica din Bucure§ti. Aceastä “foaie beletristicä”, cum era intitulatä, era deosebitä, fiindcä autorul era “singur redactor, autor, cititor §i abonat” §i era dedicatä pärintilor lui. О poezie a lui V. Bianu “Patria, Natiunea §i Limba”, are mentiunea “acestu operatu a intrat §i in folia societätii de lecturä a tinrimii studioase de la Blajiu “Filomela” din anul 1873. Redactor”. Din revista “Filomela” s-au pästrat doar numerele pe anii 1891 §i 1892. Tntr-o consemnare, referitoare la un numär pierdut, din 12 martié 1875 (dedicat prof. Iosif Vasilco, decedat atunci §i, se pare simpatizat in mod deosebit), un discurs in cinstea zilei de 3/5 mai se incheia cu о urare periculoasä, atunci:

“Träiascä sperantia nostrá Románia,

Träiscä marele román loan C. Bräteanu Träiascä totu Romäniloru cu sentimente bune”.

Tn anul 1875, elevii clasei a Vll-a (in anul 1944 se mai pästrau 13 numere) scoteau “Sperantia”, redactatä de G. Secä§an, apoi de Läurean Luca §i Dionisie

237