Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 28. (2006)

Istorie

la Bra§ov §i Brad, a celor unite (greco-catolice) de la Blaj, Näsäud §i Beiu§. Desigur cä elevii romäni, doritori sä se pregäteascä erau prezenti (uneori ín proportie semnificativá ) §i ín §colile cu limba de predare maghiarä §i germana.

Pentru unii dintre elevii romäni ín aceastá situatie s-а manifestat un fenomen de aculturatie, apreciat ca apartinánd mai múlt socialului, decát con§tiintei nationale.1 Este cazul, ín spetá, al unor absolventi de cursuri, respectiv facultati juridice (la nivelul ínvátamantului superior), cäci utilizarea limbii de studiu, diferitä de cea maternä, asociatä cu asimilarea costumului orá§enesc (§i a unui anume comportament „domnesc” - n.n.) ínsemna о manifestare a unei asimiläri lingvistice §i culturale. Dar aceste aspecte de viatä sunt complicate §i necesitä incä studii serioase (Joachim von Puttkamer). Traditionalismul, ca stil de viatä era puternic, ca reactie Ia cele amintite §i se manifesta prin folosirea demonstrativa a limbii §i costumelor romäne§ti, a unor nume §i prenume in special de origine latinä, care nu se puteau insträina artificial (maghiariza) in cazul certificatelor de na§tere, de exemplu. Indentitatea culturalä a nemaghiarilor era afectatä de §colile publice, in conditiile agresivei propagande oficiale.Lectiile de istorie §i de geografie sustinute in limba maghiarä, care urmäreau sä dezvolte un veritabil patriotism maghiar, au intälnit competitia puternicä a cäntecului popular.Tnsä am adäuga §i cunoa§terea limbii culte §i literaturii, a istoriei nationale,a geografiei istorice( §i nu numai aceastä ramurä a ei),abonamentele §i in general lecturarea presei nationale §i a unor lucräri tipärite in „Tarä”.

Aceastä problematicä complexä ,a efectelor procesului de instruire §i educare promovate de legile regimului dualist se interpreteazä diferit.lstoricii romäni §i sa§i au väzut in politica §colarä un instrument major in sistemul de asimilare fortatä a nationalitätilor, maghiarii §i cätiva oameni de stat occidentali au interpretat asimilarea ca un proces complex, mai mult sau mai putin natural,determinat de industrializare §i urbanizare.

In liceul greco-catolic al Blajului, incä in noiembrie 1868, consiliul profesoral, dezbätea un ordin al ministerului de resort (care recomanda organizarea dupä modelul liceului public romano-catolic din Sibiu, cu elevi germani §i maghiari), se solicita ca pentru anul §colar 1868 - 1869 limba maghiarä sä se predea in clasele inferioare de gimnaziu in 4 ore, iar in cele superioare in 3, iar istoria §i geográfia sä se predea in limba maghiarä.Oportunitatea acestei utilizäri este discutabilä, arätau profesorii, deoarece, din anul 1861, la Blaj se predau cäte 3 ore pe säptämänä la clasele a treia ,a patra §i a §asea. Limba romänä „nu poate sä rämänä afarä”,limba greceascä nu se poate scoate din gimnaziu,fiind limbä a ritului nostru.de care au nevoie tinerii la invätarea studiilor teologice.spre care se indreaptä о bunä parte a absolventilor de gimnaziu1 2 De fapt.guvernul maghiar urmärea sä concentreze §i sä controleze pregätirea culturalä. Ziarul „Albina”,scos de cätre Vicentiu Babe§ la Viena.in anul 1866 trebuia sä se mute la Budapesta.Societatea tineretului romän din Viena.prin pre§edintele ei,loan Goran §i secretarul luliu Montan se plängea lui G.Baritiu cä guvernul maghiar a dispus ca toti tinerii romäni §i ruteni uniti,care studiau la Seminarul superior central "Sfänta Barbara” sä fie transferati la

1 Ibidem, p. 40-41;

2I. Botezan, I. Gabor, Documente referitoare la §colile bläjene intre 1854-1874, (documentele V §i VI), Tn “Anuarul Inst, de Istorie §i Arheologie” din Cluj (in continuare A.I.I.A- Cluj), XXII, 1979, p. 423-424;

229