Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 28. (2006)
Istorie
Tncercärile equate de Tntelegere cu cercurile guvernante maghiare, romänii au luat mäsuri atät cät a fost posibil, pentru a se apára §i a-§i salva fiinta nationalä.1 La Viena, Tn locul fostului prim-ministru austriac Kolowrat (aflat in functie din martié 1848 cänd demisionase Klemens von Metternich), la 21 noiembrie Ferdinand I l-а numit pe printul Felix von Schwarzenberg. Tn curänd Tnsä bätränul Tmpärat a abdicat iar la 2 decembrie trónul Imperiului Flabsburgic a fost ocupat de tánárul arhiduce Franz Iosif. Noul Tmpärat §i diplomatia austriacä au cäutat sä facä iarä§i din romäni aliatii lor. ín Transilvania, dupä adunarea secuilor de Ia Lutita, General Commando din Sibiu a recunoscut Comitetului National de Pacificare „Ca §i Tn 1784 trimi§ii de la Viena cutreierarä ora§ele noastre, umbländ de la frunta§ la frunta§ ca sä ne Tnduplece la о luptä aprigä Tmpotriva ungurismului. Iarä§i noi cei apäsati, chinuiti §i dispretuiti suntem poftiti de istetii Habsburgi, sä Tnfränäm Tndärätnicia §i nebunia ungureascä.”2 Au avut §ansä imperialii pentru cä romänii, de cänd a izbucnit revolutia, au rämas fideli dinastiei austriece §i nu au pendulat Tntre о tabärä §i alta. Atät intelectualii romäni cät §i reprezentantii poporului de ränd au suportat cu stoicism mäsurile represive ale autoritätilor §i au Tnteles sä actioneze ca un organism unitar. Régimül terorist declan§at de oficialitätile maghiare a avut asupra lor un efect asemänätor cu cel al oträvirii lente care produce meet amortirea organismului. Hotärärile de la Blaj privind Tnarmarea, au pus Tnsä capät acestei oträviri, au trezit organismul la viatä §i au stärnit Tn el dorinta de actiune, ceea ce corespundea Tntru totul dorintei imperialilor, eliberarea lui Tnsemnänd de fapt eliberarea socialä §i nationalä a Tntregii natiuni romäne. Au mai adresat petitii pentru eliberarea lui Mica§, clericii §i studentii din Blaj, preotii ortodoc§i §i greco-catolici de pe domeniul Zlatnei §i tärgovetii (burghezii) din Abrud. Tn aceste petitii, arestarea lui Mica§ era consideratä о Tncälcare a libertätilor democratice. A doua Adunare Nationalä de la Blaj, desfä§uratä pe Cämpia Libertätii aratä Tntr-un memoriu Guberniului cä Florian Mica§, ca nobil, nu putea fi detinut färä о hotäräre judeeätoreaseä. Tot la aceastä adunare, Mica§ a fost ales, Tn mod simbolic, ca membru Tn Comitetul National Permanent, gest care fäcea ca Tntemnitarea lui sä se transpunä Tn durerea Tntregii natiuni romäne. Tatái avocatului, micul burghez Iosif Teodor Mica§, a participat la Marea Adunare Nationalä de la Blaj din 3-5/15-17 mai 1848 §i la dezbaterile Dietei feudale maghiare de la Cluj din 29 mai, ceränd insistent eliberarea fiului säu. Ca represalii, oficialitätile maghiare au confiscat casa §i averea familiei lui Mica§ din localitatea Jucul de Jos iar bätränul Mica§ a fost nevoit sä se refugieze Tn Muntii Apuseni, stabilindu-se la Abrud. In urma memoriului céléi de a doua adunári de la Blaj, la 31 mai 1848 Guberniul a ordonat Sacunului Mure§, sä elibereze conditionat pe Florian Mica§ Tn schimbul unei declaratii de garantie. Aceasta ar fi Tnsemnat pentru arestat sá§i conditioneze propria libertate de pasivism §i sä abandoneze mi§carea nationalä a romänilor din Transilvania. Mica§ a refuzat sä dea acea declaratie de garantie, preferänd sä suporte Tn continuare rigorile regimului de detentie. A treia adunare de pe Cämpia Libertätii a declarat cä va tine Blajul sub ocupatie pänä la eliberarea lui Florian Mica§ §i a altor frunta§i romäni arestati. ín 1 G.Neamtu, op.cit., p.87; Idem, Revolutia democraticä de la 1848-1849 din Transilvania Tn Istoria Romäniei.Transilvania, vol.l, coordonator A.Drägoescu, Ed. “George Baritiu”, Cluj Napoca, 1997, pp 882-883 Florin Constantiniu, op.cit, p.224. * V.Stoica, op.cit., p.98; M.Ruffini, op.cit., pp.192-193; Vezi §i Ana Hancu, op.cit.,. p.286. 224
